Rasplătiri masive

Rasplătiri masive Doamne mereu Tu ne-ai dat
Celor care te-au primit și la Cuvântul Tău au aruncat,
Năvodul și mreaja în mare ca să pescuiască
Și munca și truda în Domnul deplin să izbutească.

Desi pescarii toată noaptea au muncit
Au scos năvodul gol și nimic n-au pescuit
Dar dimineața vine un Om de noroade îmbulzit
Și cere corăbioara ca să învețe poporul care a venit.

Normal pescarii ar fi trebuit să meargă să se culce
Căci toată noaptea au muncit dar acasă n-au nimic a duce
Au mai fost nopți ce-au stat pe mare și -au tot muncit
Și totuși ceva , ceva în năvoade ei tot au mai găsit.

Dar noaptea aceasta n-am prins nimic degeaba ne-am trudit
Unde ni-i norocul nostru oare azi ne-a părăsit
Și totuși Omul Acesta Isus ne cere de aici să vorbească
Când noi sântem atât de necăjiți poate să ne însuflețească

Da sântem de acord să stăm putin sa-L ascultăm
Și cu aceasta și noi pescarii să ne consolăm
Ascultând Cuvantul Lui Dumnezeu căci astăzi ne vorbește
Și cu Dragostea Lui Sfântă El mereu ne cucerește.

După ce l-am ascultat pe Cel îmbulzit de noroade
El ne spune să aruncăm în dreapta a noastre năvoade
Și-om găsi hrană, pentru munca noastra, din îndestulare
Doamne la Cuvântul Tău aruncăm năvodul, iarăș în mare

Și am aruncat năvodul și l-am tras iarăși din nou
Și am văzut ce mare har ne-a făcut Domnul cadou
Mrejile-s atât de pline cu atât belșug de pește
Încât corăbioara abia ,abia mai plutește.

Erau două și amândouă s-au umplut peste măsură
Nu știu să fi avut vreodată o așa încărcătură
Pescarii s-au înspăimăntat de atâta pescuire
Și-au văzut în toate acestea a Lui Dumnezeu iubire.

Petru a îngenunchiat înaintea lui Isus zicându-i mai plângăcios
Doamne pleacă de la mine că-s un om mai păcătos
Nu te teme Simone căci de acum cu Mine tu vei îndrăzni
Și pescar de oameni pentru Dumnezeu vei fi.

Așa se întâmplă dacă-l primim pe Dumnezeu in nevoi
El ne răsplătește și ne scoate din lipsuri și gunoi
Să-i mulțumim de dragostea Lui care curge spre noi neâncetat
Ca să fim împreună cu El un neam binecuvântat.