De ce gemi ?...

Tu gemi?...

De ce plângi suflete şi gemi
Astăzi, înlăuntrul meu?
Nădăjduieşte-n Dumnezeu
Căci Îl vei lăuda din nou!...

Îţi pare că e grea povara
Vieţii ce o ai de dus?
Să ştii că Domnul, încercarea
A cântărit-o-ntâi de sus !

Te umple iarăşi de credinţă –
Care te poate izbăvi.
De orice frică şi-ndoială,
Şi te ajută-a birui.

Nu fii mâhnită, inimă,
Când cei din jur nu te-nţeleg…
Puţini sunt cei care caută
Cu-adevărat, pe Dumnezeu.

Doreşti o viaţă de sfinţire,
Aici sub soare să trăieşti?
Cu cât Îl cauţi cu iubire,
Cu-atât mai mult, tu străduieşti…

Te-ntrebi 'De ce?' Nu-i timpu-acuma!
Nu stărui să înţelegi.
Stăpânu-a hotărât cununa
S-o dea doar celor ce se-ncred !

Mai geme suflete şi-aşteaptă
Pân' Dumnezeu va spune –“Gata!”
În cerul Său ajungi doar dacă,
Vei birui-ncercarea toată!

Chiar Pavel spune în Scriptură:
“ ‘ N a Domnului Împărăţie
Prin greutăţi se-ajunge numai” –
Nu ca pe flori, cu multă bucurie.

Fii tare şi te-mbărbătează,
‘ N ale Domnului făgăduinţi.
Căci Cel ce-aduce întristarea
Te-a ales să fii printre cei sfinţi!

Mărire-Ti dau şi slavă, Tată!
C-ai grijă de cei mântuiţi,
Şi vrei să-I duci cu Tine-n slavă
După ce-or fi aici sfinţiţi!

Amin.