Un strop de har

Am rătăcit pe drumuri lungi și grele,
Purtând în spate sacul plin de rele,
Mă-ntorc Părinte, ca un tâlhar,
Să-ți cer iertare și un strop de har.

Sunt fiul tău ce-a plâns în depărtare,
Și vin zdrobit, cerând îndurare,
Prin jertfa lui Iisus, pe cruce lăsată,
Te rog să-mi ierți viața întinată.

Am fost pierdut, dar Tu m-ai căutat,
Din noroiul rece m-ai ridicat,
Condu-mi Tu pașii pe cărarea vieții,
Să văd din nou lumina dimineții.

La ușa Ta eu bat cu sfială,
Sufletul meu e plin de oboseală,
Am risipit tot ce mi-ai dat odată,
Și acum vin cu inima îndurerată.

Sunt păcătos, Părinte, și mi-e greu,
Dar știu că Tu ești bunul Dumnezeu,
Prin sângele vărsat de Fiul Tău,
Te rog mă scapă de tot ce e rău.

Eram pierdut în noaptea fără stele,
Dar m-ai scăpat de patimile grele,
Arată-mi drumul bun și luminat,
Să merg pe el, iertat și neîntinat.