Iertat

Eu sunt călăul de la cruce,
Cu mâini nebune şi năuce,
Şi cu ciocanul blestemat
Şi cuiele ce-au destupat
În Trupul sfânt şi preacurat,
Izvoarele de sânge.

Eu n-am avut crucea romană,
Ci alta, mai contemporană.
De-atâtea ori L-am răstignit,
Am dat în cuiul ruginit,
Nesimţitor am tot lovit
În spinii din coroană.

Dar Sângele țâşnea şuvoaie
Ca apele de prin zăvoaie
Şi s-a întins pe mâna mea,
Pe faţa mea, în viaţa mea,
Şi Sângele Lui îmi dădea
A vieţii Lui văpaie.

Eu sunt călăul din pustie,
Întors de Hrist' la-mpărăţie.
Azi port un steag desfăşurat,
Pe care-i scris că-al meu păcat
Isus l-a şters, şi sunt iertat,
Iertat pe veşnicie.