Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte. (1 Tesaloniceni 4:13-18)
Noi ca oameni avem valorile noastre după care cuantificăm tragediile. Pentru unii cea mai mare tragedie este să pierzi pe cineva drag, pentru alții este probabil al doilea război mondial. Insă conform avertizărilor din Biblie, cele mai grele lucruri pentru umanitate încă nu au venit, ele urmează. Dar începutul marilor dureri va avea loc prin una din cele mai mari tragedii pentru umanitate, și anume răpirea bisericii. De ce este o mare tragedie? Pentru că după răpirea bisericii oamenii nu vor mai avea cale de întoarcere nu se vor mai putea întoarce pentru că biserica va pleca, Duhul Sfânt care cercetează inimile nu va mai fi (pentru că El se identifică cu biserica) iar cel Nelegiuit se va arăta (2Tesaloniceni 2:6-8), și oamenii nu vor mai putea alege să se căiască pentru că atunci va fi prea târziu. In pilda celor 10 fecioare găsim scris că pentru cele nechibzuite nu s-a mai putut face nimic fiindcă s-a închis ușa: Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă și s-a încuiat ușa. (Matei 25:10). Când facem cuiva rău avem a doua șansă de a ne răscumpăra greșeala, atâta timp cât avem și cea de a doua șansă mai există speranță că putem îndrepta lucrurile pe care le-am făcut gresit. După răpirea bisericii nu mai există a doua șansă pentru răscumpărare. Încercați să vă gândiți cum ar fi să trăim într-o lume în care nu mai există a doua șansă: cum ar fi când soțiile noastre ar arde mâncarea și nu ar putea să facă alta, cum ar fi când ai da examenul pt condus mașina și nu ai putea să îl mai repeți, sau cum ar fi să ai doar o singură încercare de a procreea. Toate acestea să le luăm și să le mutăm în plan spiritual, acum fiecare are nenumărate șanse și oportunități pentru a se întoarce de pe căile greșite pe care umbla, dar după răpirea bisericii nu va mai avea nici o șansă; gândiți-vă la apăsarea sufletească care va fi în momentul în care oamenii vor conștientiza că nu mai este cale de întoarcere. Cea mai mare tragedie cred eu că este aceasta, să îl vezi pe cel de lângă tine răpit, iar tu pentru că nu ai crezut (sau doar ai avut impresia că crezi) să rămâi în urmă. Răpirea va fi o mare tragedie și pentru biserică, și mă refer la biserică ca formă terestră de organizare, când oamenii sunt obișnuiți cu o anumită formă de închinare exterioară dar nu o închinare reală a inimii care va fi validată prin răpire; probabil vor rămâne mulți în biserica fizică și vor plânge cu amar pentru că le va răsuna în urechi cuvintele Domnului: adevărat vă spun că nu vă cunosc (Matei 25:12)
Cele 7 potire ale mâniei lui Dumnezeu (cele 7 urgii) se vor dezlănțui pe pământ iar cei rămași vor încerca să fugă la munți, să se ascundă în crepături. Uitându-mă la ce trăim în ultima perioadă nu pot să nu mă duc cu gândul la prima trâmbță din Apocalipsa: Ingerul dintâi a sunat din trâmbiță. Și a venit grindină și foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe pământ: și a treia parte a pământului a fost ars, și a treia parte din copaci au fost arși, și toată iarba verde a fost arsă. (Apoc. 8:7) Nu vreau să afirm cu certitudine că traim vremea primei trâmbițe însă trebuie să fim conștienți că aceste lucruri se pot întâmpla, nu sunt închipuiri, iar incendiile din ultima vreme demonstrează asta: la începutul anului a ars Canada și Siberia, acum arde Turcia, Grecia, Bulgaria, Brazilia, Siberia arde iar, inundații violente in Japonia, Germania, Belgia, Italia, Turcia, iar în două țări Peru și Brazilia care sunt aproape de ecuator unde ar trebui să fie cel mai cald a nins.
Biserica va fi răpită inainte de necazul cel mare, din cauza doctrinei iminentei pe care a propovaduit-o Hristos, Vegheati, dar, pentru ca nu stiti in ce zi va veni Domnul vostru. (Mat. 24:42), Vegheati, dar, pentru ca nu stiti cand va veni stapanul casei: sau seara, sau la miezul noptii, sau la cantarea cocosilor, sau dimineata. (Marc. 13:35). Necazul cel mare incepe cu descoperirea lui Antihrist iar secerisul (sau rapirea bisericii) are loc inainte de asta. La fel ca si in cazul lui Noe (analogia nu este intamplatoare) biserica va fi pusa la adapost de vremurile grele (la fel cum Noe a fost pus la adapost in barca). Cand biserica va fi rapita, cei ramasi vor regreta amar ca nu au crezut, vor vedea cu ochii lor rodul alegerii gresite, dar va fi prea tarziu. La fel cum cei din vremea lui Noe probabil au ras de inchipuirile lui Noe dar cand usa corabiei s-a inchis si au inceput primii picuri de ploaie era deja prea tarziu. S-ar prea putea ca cei ramasi afara din corabie sa fi batut si sa strige la Noe ca sa-i salveze dar a fost prea tarziu, la fel si cand biserica va fi rapita va fi prea tarziu, cea mai mare tragedie se va fi produs deja si nu va mai fi cale de intoarcere. La fel cum pt Noe primii picuri de ploaie au fost confirmarea credintei sale (pana atunci pe pamant nu a plouat, pamantul era udat de jos in sus inainte de potop), la fel si pt biserica rapirea va fi confirmarea credintei sale.
De ce are loc rapirea? Datorita lui Hristos: Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti va invia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care locuieste in voi. (Rom. 8:11) prin El am fost facuti cetateni ai cerului si pt ca noi ca oameni nu am fost facuti pt acest pamant; toate durerile, toate suferintele noastre confirma ca trupul nostru nu a fost facut pt asa ceva. Daca am fi fost creati pt acest pamant stricat durerea nu ne-ar fi creat o neplacere, insa tocmai suferintele denota faptul ca am fost creati pt altceva. Durerea este o reactie de aparare a trupului impotriva neplacerilor din exterior. Am fost creati pentru un mediu unde nu exista durere, in gradina totul era perfect, dar in urma pacatului trebuie sa ne folosim viata intr-un mod si un mediu stricat. Aici pe pamant noi trebuie sa ne folosim trupurile intr-un alt mod decat au fost ele proiectate, am fost creati pt a trai in comuniune cu Dumnezeu nu sa ne chinuim pe un pamant stricat. Aici trebuie sa ne reparam trupurile prin diverse operatii, unii din noi au parte de accidente, cu totii vom suferi pt pierderea cuiva drag, si intr-un final va trebui sa acceptam fiecare moartea trupeasca. Insa trupurile noastre tanjesc dupa altceva mai bun, fie ca o recunoastem, fie ca nu. Ca si oameni suntem foarte interesanti, ne plac la toti povestile cu final fericit, dar din pacate cand vine vorba de povestea vietii noastre, cand Marele Scriitor vrea sa ne dea posibilitatea unui final fericit, unii il refuza. Rapirea are loc datorita lui Hristos, pentru ca El s-a inaltat la ceruri si s-a dus sa ne pregateasca un loc, ca unde este El sa fim si noi: Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. (Ioan. 14:3) iar analogia dintre revenirea Domnului si nunta evreiasca nu este intamplatoare, in Biblie nimic nu este scris la intamplare, doar ni se pare noua pentru ca nu suntem capabili sa intelegem pe deplin profunzimea mesajului lui Dumnezeu. La evrei cand are loc nunta, vine mirele, isi alege nevasta iar apoi se reintoarce singur in casa parinteasca unde munceste ca sa construiasca o casa noua pt mireasa lui, in acest timp mireasa sta si asteapta, vegheaza sa vada cand va reveni mirele pt ca stie sigur ca va reveni. Hristos mirele a venit pe pamant, si-a ales mireasa si anume biserica dupa care s-a reintors in ceruri ca sa pregateasca o casa noua bisericii, iar ea in perioada aceasta sta in asteptare stiind sigur ca mirele ei revine. In Israel, cand mirele se reintorcea isi trimitea inainte slujitori care anuntau ca mirele vine iar mireasa impreuna cu intreaga familie iesea in intampinarea mirelui, apoi intrau cu totii la nunta, dupa care mirele isi lua mireasa si o ducea la casa pregatita special pt ea. Asadar Hristos mirele nostru va reveni pe norii cerului, fiind anuntat prin sunet de trambite, noi ca si biserica ii vom iesi inainte (la aceasta se refera rapirea) ne vom intalni cu el in vazduh dupa care vom intra la masa impreuna cu El.
Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu, Se va cobori din cer, si intai vor invia cei morti in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mangaiati-va, dar, unii pe altii cu aceste cuvinte. (Tesaloniceni 4:16-18)
Dupa furtuna vine soarele, apare curcubeul, la fel si dupa revarsarea maniei lui Dumnezeu asupra pamantului, rapirea nu va reprezenta finalul istoriei bisericii, ci va fi o continuare a acestuia pentru ca rolul bisericii inca nu s-a incheiat. Biserica va avea un rol central in cadrul domniei de 1000 de ani, alaturi de poporul ales, iar acest rol va fi unul dublu: acela de a judeca si de a conduce inchinarea (noi vom fi preoti). Despre mia de ani se face referire in 8 versete din Apocalipsa 20, Apoi am vazut coborandu-se din cer un inger care tinea in mana cheia Adancului si un lant mare. El a pus mana pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este diavolul si Satana, si l-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat in Adanc, l-a inchis acolo si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sa nu mai insele neamurile, pana se vor implini cei o mie de ani. Dupa aceea trebuie sa fie dezlegat pentru putina vreme. Si am vazut niste scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele li s-a dat judecata. Si am vazut sufletele celor ce li se taiase capul din pricina marturiei lui Isus si din pricina Cuvantului lui Dumnezeu, si ale celor ce nu se inchinasera fiarei si icoanei ei si nu primisera semnul ei pe frunte si pe mana. Ei au inviat si au imparatit cu Hristos o mie de ani. Ceilalti morti n-au inviat pana nu s-au sfarsit cei o mie de ani. Aceasta este intaia inviere. Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu El o mie de ani. Cand se vor implini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat si va iesi din temnita lui, ca sa insele neamurile care sunt in cele patru colturi ale pamantului, pe Gog si pe Magog, ca sa-i adune pentru razboi. Numarul lor va fi ca nisipul marii. iar unii afirma ca nu poti vorbi despre acest eveniment pentru că sunt prea putine informații, însă și despre nasterea Domnului din fecioară nu sunt cu mult mai multe referințe și cu toate acestea s-a împlinit De aceea, Domnul insusi va va da un semn: "Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un Fiu si-I va pune numele Emanuel. (Isa. 7:14). Asadar in aceasta perioada pana la rapire biserica trebuie sa se pregateasca pt rolul important pe care il va avea. Ca sa poata judeca trebuie sa stie Cuvantul (Legea) dupa care va trebui sa judece. De asemenea trebuie sa fim obisnuiti cu inchinarea inaintea lui Dumnezeu, pentru ca noi o vom conduce. Biserica trebuie sa fie constienta de rolul pe care il va avea si sa se pregateasca in consecinta, daca stam acum cu mainile in san, in cadrul mileniului ne vom pierde menirea.
La Cina Domnului vestim mortea Lui până va veni El Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El. (1 Corinteni 11:26) iar în rugăciunea domnească Tatăl Nostru declarăm același lucru vie împărăția Ta, sunt doar câteva texte care vorbesc despre așteptarea constantă care trebuie să existe în biserică cu privire la venirea și instaurearea împărăției lui Dumnezeu.
Domnia de 1000 de ani va veni ca Dumnezeu sa impuna Legea. Nu v-ati intrebat niciodata cum ar fi aratat azi pamantul daca primii oameni ar fi ramas in ascultare si nu ar fi mancat din pomul cunostintei binelui si raului? Ei bine vom afla raspuns la aceasta intrebare cand va fi Domnia de 1000 de ani. In cartea prorocului Isaia este descris modul in care va arata pamantul in acea perioada: Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte. Ci vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie, şi pe poporul lui, în bucurie. Eu însumi Mă voi înveseli asupra Ierusalimului şi Mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor, nici glasul ţipetelor. Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos. Vor zidi case şi le vor locui; vor sădii vii şi le vor mânca rodul. Nu vor zidi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, pentru ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor. Nu vor munci degeaba şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul, şi copiii lor vor fi împreună cu ei. Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta! Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Niciun rău, nicio vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul." (Isaia 65:17-25)
Chiar vor fi posibile astfel de lucruri pe acest pamant stricat pe care traim noi acum, nu sunt baliverne, povesti de adormit copiii? Da vor fi posibile, dar oare cum anume? Ceea ce iti sare in ochi cand te uiti la tara lui Israel, ma refer la teritoriul fizic in care traieste poporul azi nu poti sa nu vezi contrastul intre modul in care arata tara acum, un pamant in mare parte arid, uscat, care nu mai seamana deloc cu ce era pe vremea lui Iosua, cand au intrat in tara si au gasit campii manoase si vii pline cu struguri mari de trebuiau doi oameni sa duca un ciorchine; iar lucrul acesta este valabil la nivelul intregului pamant si este rodul depravarii morale a omului, decaderea spirituala atrage dupa sine si o decadere a naturii pentru ca omul focalizat doar pe sine si nu pe divinitate cauta cum sa se imbogateasca iar pentru asta taie paduri, extrage petrol si polueaza ape, distruge munti ca sa extraga aur, distruge mari si oceane ca sa isi umple burtile, etc. Ei bine, in mileniu (domnia de 1000 de ani) datorita instaurarii legii lui Dumnezeu pe pamant, planeta noastra isi va recapata puterea de a se regenera
Ce inseamna sa fi preot? Preotul conduce inchinarea inaintea lui Dumnezeu si este mijlocitor intre om si Dumnezeu. Rolul de preot din VT a fost apoi preluat de Hristos iar apoi de catre Biserica, biserica trebuie sa mijloceasca sa demonstreze ce inseamna o viata traita in ascultare. Dar cui sa demonstreze? Neamurilor pe care Hristos le va conduce cu un toiag de fier, oamenii vor avea nevoie de marturii, de vieti transformate pt ca si ei sa poata lua decizia de a se intoarce (observati, libertatea de decizie nu va fi luata, omul a beneficiat de ea din Gradina Edenului si va mai beneficia pana la finalul istoriei)
Vor domni impreună cu Hristos doar cei care au avut parte de prima înviere. Si am vazut niste scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele li s-a dat judecata. Si am vazut sufletele celor ce li se taiase capul din pricina marturiei lui Isus si din pricina Cuvantului lui Dumnezeu, si ale celor ce nu se inchinasera fiarei si icoanei ei si nu primisera semnul ei pe frunte si pe mana. Ei au inviat si au imparatit cu Hristos o mie de ani. Ceilalti morti n-au inviat pana nu s-au sfarsit cei o mie de ani. Aceasta este intaia inviere. Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu El o mie de ani. Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu El o mie de ani. Apoc 20:4-6
Ce este prima înviere? Se referă la o înviere fizică sau e vorba de altceva? Prima inviere este invierea in Hristos, invierea din pacat la o viata noua; prima inviere este legata de cei martiri si de cei care nu s-au inchinat fiarei, au trecut de la moarte in pacat la viata in Hristos care i-a ajutat sa accepte pana si martirajul de dragul credintei pentru unii si neinchinarea in fata fiarei pentru altii.
Observati cine va imparati? Nu se vorbeste de o biserica anume ci de cei care cu adevarat au inviat cu adevarat – in interiorul unei cladiri fizice de biserica, oamenii se pot ascunde din punct de vedere spiritual spunand ca sunt ai Domnului insa la venirea Lui se va vedea deslusit cei care sunt ai Lui, cei care au avut parte cu adevarat de inviere in Hristos nu doar de o imbaiere in apa botezului. Din aceasta cauza cred ca vor fi multe plansete in biserica, de aceea tragedia este si pt biserica. In cadrul legamantului cu Dumnezeu mi se cere sa am o relatie vie cu Dumnezeu, o relatie reala, iar din aceasta relatie deriva preotia mea, marturia mea in lume. Ce inseamna marturia mea? Inseamna ca ceilalti sa poata vedea din trairea mea de zi cu zi ca eu am alte valori, ca nu ma intereseaza afirmarea de sine, ca nu sunt gata sa platesc orice pret doar pentru a agonisi mai mult, ca nu hulesc, ca nu ma intereseaza sa raspund raului cu rau ci sa raspund cu bine. Vor fi preoti in domnia de 1000 de ani cei care si-au luat in serios slujba de preoti si au exersat-o si o exerseaza în prezent. Slujirea ca preot este imperativa nu este optionala Pe orice mladita care este in Mine, si n-aduce rod, El o taie; si pe orice mladita care aduce rod, o curata, ca sa aduca si mai mult rod. (Ioan. 15:2) si de multe ori aceasta curatire pe care o face El aduce durere pt ca pacatul s-a instalat in trupurile noastre ca un cancer, iar cand El intervine sa curateasca trupul nostru scotand afara pacatul intervine cu bisturiul ca sa curateasca ce este stricat, si asta doare, dar scopul este tocmi ca noi sa fim preoti, sa fim marturii, sare si lumina. Observati cat de multe texte se leaga intre ele? Dar oamenii nu mai vor azi sa fie in slujba lui Dumnezeu ci El sa fie in slujba lor, iar asta se vede din aspirații, se vede din rugăciuni: Doamne fă-mi, Doamne dă-mi, Doamne vreau. Se vede din lucrurile pe care le facem in ascuns, altii nu ne vad, dar ne vede Dumnezeu si nu vom spune atunci decat: dar nu am facut noi, nu am scos noi draci in numele Tau?
Daca vrem ca acest eveniment major, rapirea bisericii si revenirea lui Hristos sa fie cea mai mare bucurie pentru noi, o binecuvantare, ceea ce trebuie sa facem este sa ne traim preotia, sa fim martori vii, si anume sa fim dovezi vii ale faptului ca Dumnezeu este suveran peste intreg pamantul si ca doar El transforma vieti. A fi martor inseamna a marturisi cu gura ta cum ti-a schimbat Dumnezeu viata, cum a rasturnat valorile tale, cum a dat un nou sens vietii tale, cum pacea a patruns in inima ta; toate acestea nu sunt doar concepte desprinse din biblie ci sunt transformari reale care trebuie sa se vada in viata de zi cu zi, doar asa ne calificam pt functia de preoti si vom putea imparati cu El.
