Pacea!

Pacea!

1. E atât de scumpă pacea, mulți au scris-o în volume —
Pacea țării, pacea casei, pacea orișicui în lume,
Dar mai scumpă și mai dulce în al vieții noastre umblet,
Dintre toate, este pacea care-o porți adânc în suflet.

2. Unde Pacea nu-i, e Răul într-un sumbru policrom,
Căci războiu-și are startul într-o inimă de om,
Într-o inimă lipsită de a păcii fericire,
Revărsând și peste alții beznă și nenorocire.

3. Prima picătură poate, e-o tristețe, e-o frustrare,
Care crește-apoi in ură, tulburare, răzbunare,
Iar la urmă e războiul: fie-n suflet, fie-n minte,
Sau în casă sau în țară sau în stări fără cuvinte…

4. O, ce mulți gândesc că pacea e în liniștea naturii,
În averile imense sau în largul aventurii,
Și-au uitat c-atâți în lume, varsă lacrimi disperate
Și-n palate și-n pădure și în inimi încuiate…

5. Nu-i același lucru “pacea” și cu “liniștea”, în viață!
Știi câți suferă-n tăcere, într-o liniște de gheață? !
Nu-i același lucru “pacea” și cu “liniștea”, la bine!
“Liniștea” e circumstanță, “pacea” e Isus în tine!

6. Pacea cea adevărată de îți umple-a ta ființă,
Ești echilibrat și pașnic și-n extaz și-n suferință,
Dar de pacea-și schimbă haina, iute-n frică sau complot,
N-a fost pace niciodata — doar o stare de comfort.

7. Despre pace sunt atâtea definiții cu valențe,
Dar puțini au înțeles-o dincolo de aparențe.
Pacea nu e drumul sorții cu originea în “eu”,
Pacea-i stare sufletească cu geneza-n Dumnezeu!

Amin!

Vancouver, WA, 03/21/2022