Căci trâmbița va suna, morții vor învia și noi vom fi schimbați.
Această măreață promisiune ne amintește de faptul că viața noastră nu se termină odată cu moartea trupească, ci continuă într-un mod cu totul nou și fără sfârșit.
Învierea și schimbarea noastră sunt semne ale iubirii și milostivirii divine, care ne oferă speranța unei vieți mai bune și mai împlinite.
Prin urmare, să nu ne pierdem niciodată speranța și încrederea în Dumnezeu, ci să trăim fiecare zi cu bucurie și recunoștință pentru darurile Sale minunate. ”
1 Corinteni 15:51-52Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați.
Termenul provine dintr-un cuvânt latin care înseamnă „un transport, un transport sau o smulgere”.
Conceptul de „răpire” sau răpire a bisericii este predat clar în Scriptură și reprezintă una dintre cele mai controversate subiecte ale teologiei creștine din ultimele secole.
Cu toate acestea, există multe argumente biblice care susțin ideea că creștinii vor fi răpiți înainte de începerea Tribulației și că aceasta este o speranță deoarece îi va ajuta să scape de judecata iminentă a lui Dumnezeu.
În timp ce opinia teologilor creștini este încă împărțită în ceea ce privește momentul și modul de desfășurare a răpirii bisericii, există multe semne și indicii biblice care ne ajută să înțelegem acest subiect.
În esență, răpirea bisericii reprezintă un eveniment esențial pentru toți cei care cred în Hristos și care așteaptă venirea Lui.
Răpirea Bisericii este unul dintre cele mai larg interpretate evenimente profetice din Biblie. Mulți cred că acest eveniment va avea loc atunci când Dumnezeu îi „smulge” pe toți credincioșii de pe pământ, făcând loc pentru ca judecata Sa să fie revărsată în timpul necazului.
15Iată, în adevăr, ce vă spunem prin* Cuvântul Domnului: noi cei** vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi.
16Căci Însuşi Domnul*, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa** lui Dumnezeu, Se va coborî din cer şi întâi vor învia cei morţi† în Hristos.
17Apoi*, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în** nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom† fi totdeauna cu Domnul.
* 1 Cor 15:51 ** Fapte 1:9 Apoc 11:12 † Ioan 12:26 Ioan 14:3 Ioan 17:24
18Mângâiaţi-vă dar* unii pe alţii cu aceste cuvinte.
* 1 Tes 5:11
și unde este descrisă ca un moment în care cei morți în Hristos vor învia primii, urmați de cei care sunt încă în viață pe pământ.
1 Corinteni 15:50-54,
50Ce spun eu, fraţilor, este că nu pot carnea* şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu, şi că putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
* Mat 16:11 Ioan 3:3 Ioan 3:5
51Iată, vă spun o taină: nu* vom adormi toţi, dar** toţi vom fi schimbaţi,
* 1 Tes 4:15-17 ** Fil 3:21
52într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa* va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii şi noi vom fi schimbaţi.
* Zah 9:14 Mat 24:31 Ioan 5:25 1 Tes 4:16
53Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire şi trupul* acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
* 2 Cor 5:4
54Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea* a fost înghiţită de biruinţă.
În timp ce opiniile despre momentul și natura acestui eveniment variază între creștini, nu se poate nega că Răpirea este un subiect semnificativ și foarte dezbătut în cercurile teologice.
Dumnezeu îi va învia pe toți credincioșii care au murit, le va da trupuri slăvite și îi va lua de pe pământ, împreună cu toți credincioșii în viață, cărora li se vor da și trupuri slăvite în acel moment. Acesta este un pasaj important din Scriptură care ilustrează credința creștină în viața de apoi și în Învierea „Căci Domnul Însuși se va pogorî din cer, cu o poruncă tare, cu glasul arhanghelului și cu trâmbița lui Dumnezeu, și cei morți în Hristos vor învia primii. Este interesant faptul că cei morți vor învia primii, urmați de cei care sunt încă în viață După aceea, noi, cei care suntem încă în viață și rămânem, vom fi răpiți împreună cu ei în nori pentru a-L întâlni pe Domnul în văzduh. Această învățătură este una dintre cele mai importante din creștinism și oferă speranță și mângâiere credincioșilor din întreaga lume. Și așa vom fi cu Domnul pentru totdeauna” (1 Tesaloniceni 4:16-17)..
Răpirea va implica o transformare instantanee a corpului nostru pentru a ne potrivi pentru eternitate. Potrivit credinței creștine, răpirea este momentul când creștinii adevărați sunt ridicați în sus la întâlnirea cu Hristos în aer (Vazduh)
„Știm că, când se va arăta Hristos, vom fi ca El, căci Îl vom vedea așa cum este”
1 Ioan 3:2 Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar știm că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este.
În acest moment de transformare instantanee, trupurile noastre umane vor fi făcute nemuritoare, potrivite pentru viața veșnică în prezența lui Dumnezeu.
Răpirea trebuie să fie distinsă de a doua venire
Pe de altă parte, a doua venire a lui Hristos este momentul când El va reveni pe pământ pentru a instaura Împărăția lui Dumnezeu.
La răpire, Domnul vine „în nori” să ne întâmpine „în văzduh” (1 Tesaloniceni 4:17). Aceasta va aduce cu sine judecăți și schimbări majore în lumea noastră, spre deosebire de simpla transformare a sufletelor noastre la răpire.
La a doua venire, Domnul coboară până la pământ pentru a sta pe Muntele Măslinilor, rezultând un mare cutremur urmat de o înfrângere a dușmanilor lui Dumnezeu (Zaharia 14:3–4)..
În orice caz, atât răpirea, cât și a doua venire a lui Hristos sunt evenimente importante pentru creștinii din întreaga lume și reprezintă promisiunea speranței noastre viitoare.
Doctrina răpirii nu a fost predată doar parțial în Vechiul Testament și tocmai de aceea Pavel o numește „taină”
acum mai mult decât oricând revelată:
„Ascultați, vă spun o taină:nu vom dormi cu toții,
dar toți vom fi schimbați miraculos-
într-un fulger de lumină și putere, cât ai clipi, la ultima trâmbiță a îngerilor.
Căci trâmbița se va auzi din temelii, morții vor învia nepieritoare și noi, cei vii, vom fi transformați și răpiți în prezența lui Dumnezeu.”
1 Corinteni 15:51-52 Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați.
Răpirea bisericii este un eveniment glorios și fără precedent, după care ar trebui să tânjim cu toții.
Această experiență uluitoare va fi într-adevăr eliberatoare și va marca începutul unei noi etape în viața noastră spirituală.
Vom fi în prezența lui Dumnezeu pentru totdeauna, într-o lume nouă și remarcabilă.
În ciuda faptului că există multe opinii și dezbatere cu privire la semnificația și scopul răpirii, un lucru este clar: acest eveniment nu este doar o simplă convingere religioasă, ci una care trebuie să devină o doctrină mângâietoare, plină de speranță.
Dumnezeu ne încurajează să „încurajăm unii pe alții cu aceste cuvinte”
1 Tesaloniceni 4:18 Mângâiați-vă dar unii pe alții cu aceste cuvinte.
Cine va fi răpit?-cine va face parte din mireasa Domnului??
Ziua în care pășim în eternitate se apropie cu pasi rapizi… poate veni mai devreme decât credem, iar pregătirea pentru acest moment este esențială.
Trebuie să ne concentrăm asupra cunoașterii unui adevăr foarte important – faptul că nu toată lumea va merge în rai.
Este necesar să ne confruntăm cu acest lucru și să începem să ne pregătim sufletul, pentru a ne asigura că vom fi primiți în Eternitate cu brațele deschise.
Cum putem ști sigur că mergem în rai?
Este o întrebare care a preocupat oamenii de sute de generații.
Cu toate acestea, există o declarație profundă și puternică făcută de apostolul Petru acum aproximativ 2.000 de ani, care rezonă chiar și în epoca noastră postmodernă.
În timpul predicării Evangheliei lui Isus Hristos unei mulțimi mari din Ierusalim, Petru a afirmat că „Mântuirea nu se găsește în nimeni altcineva, căci nu este sub cer alt nume dat oamenilor prin care să fim mântuiți” (Fapte 4:12).
Aceste cuvinte rămân valabile în prezent și ne reamintesc că adevărata mântuire nu poate fi găsită în nicio altă religie sau credință.
Prin urmare, poate că cel mai important lucru pe care-l putem face pentru a ne asigura că mergem în rai este să Îl urmăm pe Isus Hristos și să-L acceptăm ca Mântuitorul nostru personal.
Nu există nicio altă cale prin care să fim salvați, iar această realitate simplă și puternică trebuie să ne determine acțiunile și deciziile în fiecare zi.
Fapte 4:12 ”În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.”
Astăzi este popular să spui:
„Toți vor merge în rai” sau „Toate căile duc la rai”.
Cu toate acestea, Isus a afirmat că El este singura cale spre Dumnezeu
Ioan 14:6 Isus i-a zis:
„Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
Sunt mulți care cred că pot avea raiul fără a-L avea pe Isus. Ei cred că pot găsi mântuirea prin fapte bune, prosperitate sau alte religii.
Însă, acest lucru este imposibil, deoarece toți suntem păcătoși și nu putem ajunge în prezența lui Dumnezeu prin propriile noastre fapte’
Romani 3:23 Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu.
Mulți nu vor să-L accepte pe Isus ca singura cale de a merge în rai și sunt hotărâți să găsească o altă cale.
Prin sacrificiul său pe cruce, Isus a deschis calea către mântuire și spre prezența lui Dumnezeu
Evrei 10:19-20”19
Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt 20 pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său,”
Dar Isus ne avertizează că nu există altă cale și că consecința respingerii acestui adevăr este o veșnicie în iad.
Așadar, este imperativ să-L acceptăm pe Isus ca singurul nostru Mântuitor pentru a ajunge în rai.
El ne-a spus că „oricine crede în Fiul are viață veșnică, dar cine le respinge pe Fiul nu va vedea viața, căci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el” (Ioan 3:36).
Fără credința în El, mântuirea noastră este imposibilă și pedeapsa noastră este veșnică
Ioan 3:18” Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.”
Credința în Hristos este cheia pentru a merge în rai. În același timp, credința trebuie să fie însoțită de o viață schimbată, care să demonstreze dragostea și supunerea noastră față de Isus
Iacov 2:17 Tot așa și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși.
Merităm judecati, dar Dumnezeu ne dă calea de scăpare, trimițând pe unicul Său Fiu să moară pentru păcatele noastre. Și prin urmare, indiferent de perspectiva cu care privim acest adevăr, ar trebui să fim recunoscători pentru calea de scăpare pe care Dumnezeu ne-a oferit-o prin sacrificiul Fiului Său. Indiferent dacă cineva vede acest lucru ca îngust sau larg, acesta este adevărul. Este important să înțelegem că această cale de scăpare este disponibilă pentru oricine dorește să o primească. Vestea bună este că Isus a murit și a înviat; cei care merg la cer au primit această Evanghelie prin credință..
Deci, dacă ai încredere în Isus și în tăria si mântuirea Sa, poți urma calea către cer prin El și poți fi sigur de viața eternă alături de Dumnezeu.
Mulți oameni din ziua de azi țin de o Evanghelie diluată care elimină nevoia de pocăință.
Ei vor să creadă într-un Dumnezeu „iubitor” (fără judecăți) care nu menționează niciodată păcatul și care nu necesită nicio schimbare în stilul lor de viață.
Această mentalitate nu este doar o greșeală teologică, dar poate avea consecințe grave asupra vieții lor spirituale și relațiilor lor cu Dumnezeu. Un adevărat credincios își recunoaște păcatul, se pocăiește și caută mereu să devină mai asemănător cu Isus.
Ei pot spune lucruri precum: „Dumnezeul meu nu ar trimite niciodată o persoană în iad”.
Aceasta este o greșeală comună și periculoasă.
Dumnezeu este iubitor, dar și drept. Păcatul nu poate fi ignorat și nu are loc în prezența Sa sfântă.
Dar Isus a vorbit mai mult despre iad decât despre rai și S-a prezentat ca Mântuitorul care oferă singurul mijloc de a merge la rai: „Eu sunt calea și adevărul și viața.
Din acest motiv, Isus este singura cale către rai, deoarece El este singurul care ne poate elibera de păcat și ne poate aduce curățenie și dreptate înaintea lui Dumnezeu.
Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”
Ioan 14:6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
Acest adevăr teologic fundamental trebuie să își aibă locul în predica Bisericii și în viața credincioșilor.
Cine va intra de fapt în împărăția lui Dumnezeu? -Cum pot garanta că voi merge în rai?
Acestea sunt întrebări pe care mulți oameni și le pun.
După cum Biblia ne învață, există o distincție clară între cei care au viață veșnică și cei care nu o au.
Așa cum este scris în 1 Ioan 5:12, „Cine are pe Fiul are viață; cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu, nu are viață”. Dar cum putem să avem siguranța că suntem printre cei care au viața veșnică?
Este evident că totul se întoarce la credință. Cei care cred în Hristos sunt făcuți copii ai lui Dumnezeu, după cum este explicat în Ioan 1:12. Prin urmare, pentru a fi siguri că mergem în rai, trebuie să credem în Hristos.
Dar credința în Hristos trebuie să fie mai mult decât o simplă afirmație a crezului nostru. Trebuie să fie exprimată în mod activ prin fapte bune și dragoste față de cei din jurul nostru. În Iacov 2:14-17, se spune clar că credința fără fapte este moartă.
Prin urmare, trebuie să trăim o viață în conformitate cu învățăturile lui Hristos și să îl urmăm pe El în toate alegerile noastre.
Dacă facem acest lucru, putem avea siguranța că vom intra în împărăția lui Dumnezeu și vom avea viața veșnică.
Cei care acceptă jertfa lui Isus ca plată pentru păcatele lor și care cred în învierea Lui vor merge la cer, căci Hristos este singura cale către mântuire.
Este prin grație și credință că suntem salvați, iar prin acceptarea jertfei lui Isus ne asigurăm locul în Împărăția Cerurilor.
Cei care îl resping pe Hristos nu sunt într-un loc bun, deoarece refuză să accepte harul lui Dumnezeu.
Este important să recunoaștem că suntem păcătoși și că avem nevoie de salvare prin credință în Isus Hristos.
„Cine crede în El nu este osândit, dar cine nu crede, este condamnat deja, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu” (Ioan 3:18). Să fim recunoscători pentru jertfa lui Isus și să îl acceptăm ca Mântuitorul nostru, iar astfel vom fi siguri că vom merge la cer.
La fel de minunat va fi raiul pentru cei care Îl acceptă pe Isus Hristos ca Mântuitor al lor.
…………iadul va fi cu atât mai îngrozitor pentru cei care Îl resping.
Isus Hristos a murit pe cruce pentru păcatele noastre și a înviat a treia zi, făcând posibilă mântuirea noastră și salvarea sufletelor noastre
Nu se poate citi Biblia în serios fără a o vedea iar și iar – linia este trasă.
Biblia este plină de exemple ale persoanelor care au căutat și au găsit pe Dumnezeu prin credință.
Biblia spune că există o singură cale către cer – Isus Hristos.
Isus a spus că nimeni nu vine la Tatăl decât prin El.
Urmați porunca lui Isus: „Intră pe poarta îngustă.
Mulți oameni se îndreaptă pe calea largă a păcatului și a sfârșitului lor este distrugerea.
Căci largă este poarta și lată este drumul care duce la distrugere și mulți intră prin ea.
Mai puțini oameni aleg calea îngustă a credinței și a mântuirii, dar aceasta este singura cale care duce la viață veșnică. Dar mică este poarta și îngustă calea care duce la viață și doar puțini o găsesc”
Matei 7:13-14 Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulți sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.
Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați.
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!
