Străjerule...

Străjerule...

Străjerule ce stai pe ziduri
În noaptea grea şi-ntunecată,
Ai obosit și te simți singur
Și zorii încă nu se-arată.

Mai strigă iar, mai dă de veste
Curând se-arată dimineața,
Spune la toți că mult nu este
Curând se risipește ceața.

Sunt mulți ce-au ațipit pe drum
Sătui de atâta așteptare,
Candeli' se sting, mai e doar fum
Tu strigă întruna," Deșteptare!".

Te-am pus pe ziduri să veghezi
Să dai de știre-n a Mea turmă,
Prin vânt și ploi să înaintezi
În timpul cel mai de pe urmă.

Nu obosi să strigi mereu
E-aproape ceasul izbăvirii,
Când voi răpi poporul Meu
În țara sfântă a fericirii.

Mai e puțin din noaptea grea
Curând vin zorii dimineții,
Și mare îți va fi răsplata
Când va veni Stăpânul vieții.

Strigă mereu în lung și-n lat
Nu cumva să te prindă teama,
Căci de-ai tăcut, și n-ai strigat,
Străjerule, vei da odată seama...

Dinu Ciolte
30-04-2015