Tu zici că problema ta...

Tu zici că problema ta...

Tu zici că problema ta,
E una din cea mai grea...
Dar, dacă o să vorbești
Cu cei pe care-i întâlnești,
Vei vedea că nu-i așa:
Altul, are și mai grea,
Crucea din viața sa.

Tu duci lupta pe pământ,
Nu vrei să te vezi slăbind
Iar cel care-i lângă tine
Mult ar vrea să-i fie bine.

E bolnav, de-abia mai merge,
Lacrima mereu și-o șterge...
E lovit în trup și-n duh,
E zdrobit și neiubit...
(Perna-i știe ce zăduf,
Noaptea, singur a-ntâlnit...)

Dacă poți să-l întărești,
Cu ceva să-l sprijinești,
Să mai prindă-un pic putere
Și să uite de durere,
(Să simtă că nu-i uitat
Și chiar de toți alungat...)

Poate mâine, el pe tine,
Te va îndrepta spre bine.
Niciodată nu se știe
Ce va fi până-n vecie.

Roagă-te, simte cu el!
Crede că Emanuel
Poate-acolo să pătrundă
Unde doctorul nu umblă
(Cu nici vreun aparat
Cât e de sofisticat!).

În suflet, în inimă,
Numai Domnul, El umblă!
El știe să opereze,
El știe să cerceteze.

Și-n tainicul tău ungher
Ce-i ascuns, dar nu de El,
Totul e descoperit înaintea Lui!
El iubește și dorește ca să fii al Lui.

El pe tine te-a creat
După chipul Său.
Vrea să fii cu El în cer,
Lângă Dumnezeu.

Și Isus a suferit
Când fu pe pământ.
Și la tine S-a gândit
Pentru cerul sfânt.

De-aceea El îți pregătește
Lângă tronul Său,
Viața ce înveselește.
Hai la locul tău!