Așteptarea...

Din toate clipele din astă lume,
Din tot ce a trebuit ca să îndur,
Așteptarea-i cea mai ‘naltă culme
Ce cu răbdare ar trebui să se consume,
Și-n toate, doar de Tine să mă bucur.

Așteptarea-i acea încercare
Ce-mi cere să stau neclintită
Când restul lumii e-n mișcare.
Și atunci când forfota-i mai mare
Eu locului să fiu înțepenită.

Așteptarea nu-i decât o stare
Ce-mi cere să nu fac nimic
Atunci când tot ce văd în zare
E neînțeles, sunt semne de-ntrebare.
Eu, atunici ar trebui să mă ridic.

Când totu-n jurul meu e-n alergare,
Când nu-nțeleg nimic din ce se-ntâmplă,
La Tine, Doamne, caut alinare.
Răbdare cer în lunga așteptare,
Și mâna-Ți caldă o simt pe tâmplă.

Ajută-mă să ies victorioasă-n încercare,
Să-Ți ascult vocea când e tăcere în jurul meu.
Și așteptarea s-o întâmpin cu răbdare,
Căci în viață îmi aduce vindecare,
Când mă las deplin pe brațul Tău.

Și astăzi sunt, încă, în așteptare...
Și multe se întâmplă-n jurul meu...
Dar știu că de lucrez acum răbdare –
Durerea mea ridici cu brațu-Ți tare.
Iar eu – te proslăvesc ca Dumnezeu.
Amin.