"Doi frați anonimi"

Categorie: Misiune 
 

Pe piatra de mormânt a unui slujitor al lui Dumnezeu, care a fost înmormântat cu mai multe decenii în urmă, sunt scrise puținele cuvinte: „John Nelson Darby, ca un necunoscut și foarte cunoscut”. Nu este important dacă pe noi ne cunoaște lumea și dacă avem un nume printre oameni. Important este ca Domnul să cunoască numele noastre și noi să lucrăm cu fidelitate pentru El. Pavel aminteste de asemenea în Filipeni 4:3 colaboratori, care sunt „anonimi”. Totuși, numele lor erau „în Cartea vieții”. Acest lucru este important!

Textul din 2. Corinteni 8 amintește doi însoțitori de călătorie ai lui Tit, ale căror nume ne sunt necunoscute. Erau „doar” însoțitori de călătorie. Dar cum îi descrie Biblia? „Și nu numai atât, dar a fost şi ales de adunări ca însoţitor al nostru cu harul acesta, administrat de noi spre gloria Domnului Însuşi, şi ca mărturie a bunăvoinţei noastre.” „L-am trimis împreună cu ei pe fratele nostru, pe care l-am probat deseori în multe ca fiind zelos şi mult mai zelos acum, datorită marii încrederi cu privire la voi.” (2. Corinteni 8:19 și 22).

Învățăm de aici:
1. Prin harul lui Dumnezeu erau frați: ei aparțineau familiei lui Dumnezeu. Anonimi și totusi frați în credință! Aceasta a fost – și este – condiția de bază pentru orice slujbă pe care o facem pentru Domnul nostru. Întrebare către tine: ești un „frate în Hristos”? Aparții familiei lui Dumnezeu?

2. Prin încrederea pe care alții și-au pus-o în ei, erau trimiși ai adunărilor, respectiv ai lui Pavel: ei erau anonimi și totuși încercați și dovediți. Se puteau baza pe ei. Cine a făcut bine o lucrare, aceluia Dumnezeu îi dă pe următoarea. În afară de aceasta, ei nu lucrau doar pentru ei, ci călătoreau împreună și s-au lăsat chiar trimiși de alții. Aceasta este munca în echipă pentru Domnul nostru. Întrebare către tine: Ai rezistat la încercări duhovnicești și te-ai dovedit? Ești cunoscut ca cineva pe care se pot baza alții? Ești gata să muncești împreună cu alții? Atunci, Dumnezeu îți va da noi lucrări.

3. Prin încrederea în alții, ei erau harnici: hărnicia este o virtute a creștinului pe care Domnul nostru dorește să o vadă în toate domeniile (la școală, în profesie, acasă și mai ales în lucrările pe care le facem pentru El). Pavel spunea cândva că el „a lucrat mai mult decât toți ceilalți” (1. Corinteni 15:10 ). Proverbul: „Fără muncă, nu-i răsplată” este valabil pretutindeni. Întrebare către tine: Ești cunoscut ca cineva care este harnic și se implică atunci când există ceva de făcut? Una este ce facem și alta este cum facem.

4. Prin slujba lor exterioară neînsemnată, ei au contribuit ca Domnul să fie preamărit. Aceasta a mers mai departe. Și Pavel a avut dorința ca Hristos să fie proslăvit în viața și în slujba lui: „Mă aștept și nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de rușine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăzneală în trupul meu, fie prin viața mea, fie prin moartea mea” (Filipeni 1:20 ). Aceasta se întâmplă totdeauna când ceva din El se vede în noi. Slujba acestor bărbați anonimi nu a contribuit la înălțarea lor, ci a Domnului. Întrebare către tine: contribuie viața ta (slujba ta), ca ceva din Domnul Isus să fie văzut și El să fie proslăvit? Aceasta este marea țintă a fiecărei activități pentru El. De cugetat: „Noi suntem doar unelte în mâna Domnului. Niciodată nu este lăudată stropitoarea unui grădinar.” Totuși, la Dumnezeu nu sunt uitate niciodată
„stropitorile”!

„Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească.” 1. Corinteni 3:6

sursa: https://comori.org/