Vorbirea în limbi este darul Duhului Sfânt

O familie de credincioși baptiști, de naționalitate slovacă, locuiau în mijlocul unei păduri unde aveau turme de oi, iar fiul lor era pădurar. La o sărbătoare a Rusaliilor, această familie ne-a invitat pe noi, frații penticostali din mai multe sate să ne adunăm la ei în pădure, garantându-ne că fiul lor aranjează cu jandarmii să nu ne aresteze.

Ne-am adunat din mai multe sate, am cântat cântări creștine, am citit texte biblice, s-au ținut predici și s-au făcut rugăciuni. Ultima rugăciune de mulțumire către Dumnezeu a fost rostită de o soră înaintată în vârstă din orașul Ineu. În timpul rugăciunii, această soră a cântat o cântare minunată într-o limbă străină. Fratele Almoșdi și soția lui, proprietarii care ne invitaseră și care erau slovaci plângeau în timp ce sora cânta. La încheierea rugăciunii și a cântării, au întrebat-o pe sora care cântase într-o altă limbă:

— Dumneata știi limba slovacă?

— Nu știu nici să citesc și nici să scriu și nu știu nici limba slovacă.

— Noi suntem credincioși baptiști, dar ne-am convins că botezul cu Duhul Sfânt este posibil și azi, iar vorbirea într-o limbă necunoscută celui ce o vorbește este darul Duhului Sfânt; sora a cântat în limba slovacă.