Dumnezeu s-a îndurat de fetita mea !

În vara anului 2012 am aflat că vom fi părinți, eram foarte fericiți de acest lucru și plini de viață.

Dar când medicul a văzut rezultatele primelor analize a fost foarte tulburat si mi-a spus că trebuie să fac avort. Analizele arătau că am rubeolă. Rubeola (Pojarul) nu e atât de gravă dar contactarea virusului in prima luna de sarcina ca si in cazul meu este foarte grava deoarece are o rată de transmitere la embrion de peste 90% si are ca si consecință un mare risc de avort spontan sau apariția rubeolei congenitale, asta însemnând: surditate, tulburări de vedere probleme de inima, retard mental malformații grave si altele.

Posibilitatea de a avea un copil sănătos era foarte redusă…

Am ieșit din cabinet plângând. Durerea din inima mea nu se poate exprima in cuvinte!

Împreună cu soțul meu am hotărât că nu voi face avort.

Totuși, gândul că vom avea un copil atât de bolnav ne provoca multă durere…

Așteptam cu fiecare zi ce trecea să ni se dea o speranță, cât de mică.

Dar din păcate, doctorii nu ne dădeau niciuna.

Am apelat și la alți medici dar toți ne-au confirmat ce aflasem deja, copilul pe care îl voi naște nu are șanse să fie sănătos!

Si din nou am fost sfătuită să fac avort.

Dar eram hotărați sa păstrăm copilul!

Am inceput să ne rugăm mult Domnului…

Am fost susținuți foarte mult în rugaciune si post. Înaintam în sarcină si prin minunea lui Dumnezeu, toate ultrasunetele ieșeau bine. Am trecut si de morfologia fetală cu bine. Așteptam de acum o fetită care numai prin minunea lui Dumnezeu avea să se nască.

În Martie 2013 fetița noastră Sofia a venit pe lume perfect sănătoasa cântărind 3.980 kg.

Știm că Dumnezeu a intervenit și Și-a pus mâna peste trupusorul ei.

“Tu mi-ai întocmit rărunchii. Tu m-ai țesut in pântecele mamei mele. Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările tale si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta. Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost făcut intr-un loc tainic, țesut in chip ciudat ca în adâncimile pământului.

Când nu eram decât un plod fără chip ochii Tăi mă vedeau și in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele”. ( Psalmul 139:13-16)

Domnul s-a îndurat de noi și ne-a dat o fetiță perfect sănătoasă!

O binecuvântare in casa noastră! !

Îi mulțumim Domnului pentru că El, in continuare poartă de grija nouă

și copilașilor noștri!

Am scris toate acestea pentru că frica, durerea si disperarea ce mi-au cuprins în acele momente inima au fost mari.

Și aș vrea ca cei ce trec sau vor trece pe aici să se încreadă in Domnul și să îndrăznească la El. .

Căci Dumnezeu ne iubește și își pleacă urechea la cererile noastre! El are mila de noi! !

Chiar dacă uneori in fața medicilor și a oamenilor nu avem nici o șansă, să strigăm către Domnul!

Prin El putem avea biruință! !

Slavă Lui!

Chibici Monica