Către Domnul Isus din Cer

O mamă văduvă spunea mereu la cei cinci copii ai ei:

— Copii, să ne rugăm, nu mai avem niciun ban...

— Copii, să ne rugăm, nu mai avem cartofi...

— Copii, să ne rugăm, nu mai avem făină... Și aceasta se întâmpla mereu, mereu. Mama aceasta avea un băiețel în clasele mici la școală pe nume Ionuț, care se tot frământa în gândul lui: „Eu nu înțeleg de ce Dumnezeu nu ne răspunde, nu vede pe mama cum plânge, nu vede nevoile noastre din casă? Eu am să-I scriu o scrisoare Domnului Isus”.

În bancă la școală, a luat o coală de hârtie și a scris: „Către Domnul Isus din Cer. Doamne Isuse, mama se usucă pe picioare postind și rugându-se, sunt atâtea necazuri în familia noastră, Te rog, Doamne Isuse, trimite-ne Tu ce avem nevoie”. A făcut rost de un plic și a scris adresa lui. La destinatar s-a frământat mult ce să scrie, dar în final a scris simplu: „Către Domnul Isus din Cer” și a pus scrisoarea la poștă.

Peste câteva zile, într-un sat vecin un poștaș împărțea scrisori la un grup de oameni. Când a ajuns la plicul lui Ionuț, a strigat:

— Oameni buni, ceva nu este în regulă, plicul acesta are la destinatar scris: „Către Domnul Isus din Cer”.

— Acesta-i pentru mine, răspunse un om credincios care era de față.

— Poftim, ia-l, zise poștașul, voi sunteți cu Isus.

Fratele a citit scrisoarea și ochii i s-au umplut de lacrimi. S-a dus acasă, a înjugat boii la car în seara aceea, a umplut carul cu tot ce credea că ar putea fi de folos pentru o femeie văduvă cu copii și a plecat la drum după adresa lui Ionuț. . A doua zi, o zi de vară la ora șase dimineața, a ajuns în fața porții și a întrebat:

— Aici locuiește un copil pe nume Ionuț.

— Da.

— Chemați-l vă rog să vină afară.

— Tu ai trimis o scrisoare Domnului Isus? (Mama lui a rămas uimită de ce a auzit)

— Da.

— Domnul Isus a primit scrisoarea și ți-a trimis răspunsul. Tot ce este în car este pentru tine și familia ta.

— Dumneata ești Domnul Isus?

— Nu, eu sunt un frate de-al Lui mai mic și El m-a trimis să vă aduc tot ce este în car. Mama lui Ionuț a izbucnit în lacrimi de bucurie, mărind pe Dumnezeu cât o ținea gura. Ionuț, de asemeni nu mai putea de bucurie că Domnul Isus a răspuns la scrisoarea lui. Fratele mai mic al lui Isus nu le-a spus numele și nici nu le-a dat adresa. Pentru toate numele Domnului Isus să fie slăvit!