Conștiința curată

Conștiința este acel simț moral care se concretizează în dorința de a face binele și de a evita ceea ce este rău. Este ca și un cântar fin la care pe unul din talere este adevărul, etalonul, iar pe celălalt gândurile, emoțiile și acțiunile a căror conformitate sunt supuse verificării, testării.
Numai omul are conștiință. Regnul animal și vegetal nu posedă așa ceva. Omul natural mai păstrează ceva din ceea ce a fost imprimat inițial, prin creație, de către Dumnezeu. Numai omul are conștiință de sine.
Se pune întrebarea: cum putem primi și avea o conștiință curată? De la protopărinții noștrii moștenim o înclinație de a face ceea ce-L ofensează pe Creator. Iar când suntem confruntați cu adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, prin iluminarea Duhului Sfânt, apare sentimentul de vinovăție. Ne dăm seama că nu suntem ceea ce ar trebui să fim. Gândirea, sentimentele și voința noastră sunt înstrăinate de voia lui Dumnezeu, revelată prin Sfintele Scripturi.
Inițiativa, de data aceasta, este în mâinile noastre. Este o problemă de voință, de decizie. Cântarul ne-a arătat clar că nu corespundem standardelor divine. Căutăm rezolvarea la Dumnezeu, în Cuvântul Său. Răspunsul este Evanghelia, persoana Domnului Isus Hristos. „ Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat.”
( 1 Ioan 1:7 )
Când Isus Hristos a murit pe cruce, ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre, din rănile Lui a curs sângele care ne poate curăți chiar și conștiința noastră. „ Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire,” ( 1 Ioan 1:9 )
Prin pocăință și credința în Domnul Isus, în moartea, îngroparea, învierea și înălțarea la dreapta Tatălui, primim statutul de copil al lui Dumnezeu. ( Ioan 1:12 ).
Se pune o altă întrebare: cum putem să ne păstrăm conștiința curată, eliberată de vinovăție? Sunt patru lucruri care ne ajută să ne menținem conștiința curată:
- să mărturisim în fața lui Dumnezeu orice păcat. Acest lucru înseamnă că îmi pare rău, mă doare de ceea ce am gândit și făcut;
-să avem încredere în promisiunea curățirii, Dumnezeu este credincios și drept ca să ne ierte;
-să încetăm de a mai păcătui, ca să căpătăm îndurare. ( Proverbe 28:13 );

-să ne străduim să umblăm în lumină. „ Mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.” ( Fapte 24:16).
In felul acesta putem avea conștiința curată, având pace cu Dumnezeu și fiind eliberați de sub condamnare.
( Romani 8:1).