Porunca înmulțirii

Porunca înmulțirii-prima poruncă-binecuvântare dată omenirii "Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” – Geneza 1:28. Iată că prima poruncă e cea a înmulțirii, urmată de celelalte porunci-binecuvântări: a supunerii pământului și a oricărei viețuitoare. Observăm atât în VT, cât și în Noul Testament-încheiat acum aproape 2000 de ani dovezi că oamenii au împlinit cu bucurie această poruncă, toți dorindu-și copii. Înțeleptul Solomon chiar includea în binecuvântarea maximă dată de Dumnezeu, alături de o viață lungă -de 1000 de ani(iar Matusalem a trăit 969, cel mai lung trai menționat în Scripturi) și darul de a naște 100 de copii. Posibil, patriarhii care au trăit sute de anii, să fi avut sute de copii sau măcar protopărinții noștri, Adam și Eva: poate chiar 300 fii și fiice, dar numărul exact nu ne este dezvăluit în Biblie. Scripturi. Iov avea 10 copii, 7 fii și 3 fiice, o binecuvântare cel puțin echivalentă cu bogăția turmelor sale. După ce încercarea-test s-a încheiat, a primit alți 10 copii, dar nu în locul celor morți-chiar dacă era aceeași proporție de fii-fiice, ci ca o dublare a realizărilor sale pământene, căci pe cei uciși în acea vijelie demonică avea să-i reîntâlnească în Rai. Ni se subliniază și amănuntul frumuseții fiicelor lui Iov -ca o binecuvântare bonus și că au moștenit alături de frații lor. Ce nu știm este dacă i-a născut aceeași nevastă căzută de la credință a lui Iov, dar acesta ar fi un alt studiu. (deoarece nu ni se menționează că prima ar fi decedat în urma blestemelor răzvrătirii, putem presupune că Domnul a iertat-o și a restaurat-o în timpul pocăinței lui Iov, căci încercarea ei fusese prea grea pentru o inimă de mamă). Atunci când porunca înmulțirii nu a fost respectată, nici cea a leviratului-cum este cazul lui Onan, fiul lui Iuda, pedeapsa divină a fost promptă: condamnarea la moarte a acestui tânăr, căci Domnului nu-i plăcuse ce practica "când se culca cu Tamar". Atunci, de ce am presupune că același Dumnezeu neschimbător, Unic, care a dat porunca înmulțirii oamenilor, ar agrea practici de genul "feritului"(care e tot onanie), contraceptivelor, prezervativelor și a sterilizării de orice fel, atunci când nu există o boală potențial letală a mamei, care să-i contraindice sarcina? Strigătoare la cer au fost comportamentele oamenilor din Sodoma și Gomora, care erau tot împotriva înmulțirii oamenilor și de o violență sexuală abominabilă, colectivă, îndreptată și contra ospitalității sfinte. (pe care Lot, singurul, o mai împlinea). Știm care a fost pedeapsa-cea capitală, cu foc și pucioasă, aplicată depravatelor orașe, populate de homosexuali-violatori. Atunci de ce ar putea să-și imagineze vreun creștin că omenirea de azi, scufundată în practici obscene și perverse, care a legiferat păcatul și a declarat patologicul sexual o "a doua normalitate", ar putea scăpa în vreun fel justiției divine? Mai ales că popoarele ce au declarat anomaliile "normale" sunt cele europene și din America de Nord, ce au avut sute de ani Biblia în familii, școli, instituții, nu doar în biserici. Poporul Israel care, din cauza unor regi depravați precum Manase și Ahaz, ajunsese să-și aducă jertfă copii prin ardere de vii, (în templele lui Moloh sau pe înălțimi, în cinstea lui Baal), a fost strămutat în Babilon, iar cele 10 triburi în Asiria. Când? După războaie și foamete în care mamele au ajuns să-și mănânce copiii-ceea ce reprezenta culmea blestemului divin. Căci un popor care nu-și prețuiește copiii-darurile lui Dumnezeu-ajunge să fie amenințat cu dispariția! Și poporul român poate fi în pragul extincției din cauza avorturilor care ar fi fost însumate din ultimii 35 de ani(și cu cele din timpul lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej)și ar fi atins cifra record de 23 milioane, exact cât era demografia României decembriste, din 1989! S-a repetat de către predicatorii creștini trista constatare că o Românie întreagă de prunci a fost ucisă prin avorturi! Atunci, nu e de mirare că, neascultând porunca înmulțirii, românii nu pot respecta nici următoarele porunci. Astfel, sunt lipsiți de binecuvântarea supunerii sau a stăpânirii propriului pământ și de foloase legate de zootehnie, în schimb sunt amenințați de înmulțirea necontrolată a urșilor și de răspândirea unor câini sălbatici-șacali, în pădurile ce-au mai rămas în sărăcita și devastata Românie. Există un blestem al fiarelor sălbatice, numeroase în țările pe alocuri depopulate de oameni: Ezechiel 5:17 – "Voi trimite împotriva voastră nu numai foametea, ci şi fiarele sălbatice, care vă vor lăsa fără copii. Ciuma şi vărsarea de sânge vor trece prin mijlocul tău; voi aduce peste tine şi sabia. Eu, Domnul, vorbesc.’" Dacă măcar creștinii ar putea să înțeleagă și să respecte porunca Înmulțirii, care este strâns legată de decalog și de cea "Să nu ucizi"! Deoarece, înainte de Cristos, nici o evreică evlavioasă nu s-ar fi ferit de nașterea de copii, avînd speranța de a-L aduce în lume pe Mesia! 1. Pruncii sunt în mod special iubiți de Domnul Isus și protejați de îngeri, iar primii martiri pentru Cristos au fost copiii martirizati de Irod; 2. Îngerii lor văd necurmat fața Tatălui ceresc; 3. Domnul Isus a declarat în mod repetat pruncii nevinovați ca moștenitori ai Împărăției: "Matei 19:14 – "Şi Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” Dar mai întâi trebuie lăsați să vină pe lume, pentru a veni ulterior la Domnul Isus, prin credința și puritatea lor de copilași! 4. În Timotei se stipulează clar că femeile creștine vor fi protejate prin nașterea de prunci față de ispite și este o faptă de căpătâi a credinței să naști fii pentru Domnul și să nu-i eviți, fiind o binecuvântare să participi de bunăvoie la înmulțirea creștinilor în lume și în acest mod! 1 Timotei 2:15 – "Totuşi ea (femeia) va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruieşte cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie." 5. Creșterea copiilor este, de asemenea, o faptă a credinței absolut necesară pentru evlavie, chiar la creștinele necăsătorite(ce pot ajuta rudele lor sau surori din Biserică să-și crească pruncii). Desigur, cele măritate, dar sterpe, pot adopta copii, pe care să-i crească în Domnul și pentru Domnul!"O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n-aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut* decât un singur bărbat, să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare* de oaspeţi, să fi spălat** picioarele sfinţilor, să fi ajutat pe cei nenorociţi, să fi dat ajutor la orice faptă bună."