"Cand trebuie ca soţia să fie supusă soţului ei?"

Categorie: Studiu biblic

La început, Dumnezeu a creat omul care era singur și a considerat că acesta avea nevoie de un partener potrivit, așa cum ne spune Geneza 2:18.” Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.””

Această temă este foarte importantă atât în ceea ce privește viața de căsătorie, cât și în cea de zi cu zi. Dumnezeu a stabilit actul de supunere din prima carte a Bibliei, chiar înainte de apariția păcatului, când omul nu avea nicio altă autoritate căreia să i se supună în afară de Dumnezeu.

Odată cu apariția păcatului, a fost necesară introducerea autorității în lumea oamenilor prin intermediul legilor care îi protejează pe oameni. Iacov 1:21” De aceea lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.” și Iacov 4:7 ”Supuneți-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi de la voi.” ne îndeamnă să ne supunem lui Dumnezeu în primul rând, iar 1 Corinteni 11:2-3” 2Vă laud că în toate privințele vă aduceți aminte de mine și că țineți învățăturile întocmai cum vi le-am dat. 3Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii și că Dumnezeu este capul lui Hristos.” ne spune că soțul trebuie să se supună lui Hristos, la fel cum Hristos S-a supus lui Dumnezeu. Soția trebuie să-i urmeze exemplul soțului ei și să i se supună lui, după cum este scris în același verset. Matei 26:39” Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.” și Ioan 5:30” Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi: judec după cum aud; și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis.” conțin și ele exemple despre modul în care Domnul Hristos s-a supus lui Dumnezeu.

Supunerea este un răspuns natural atunci când conducerea se face cu dragoste. Când soțul își iubește soția precum Hristos iubește Biserica (Efeseni 5:25-33), ” 25Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, 26ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, 27ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană. 28Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși. 29Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica; 30pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui. 31„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup.” 32Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos și despre Biserică). 33Încolo, fiecare din voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să se teamă de bărbat.” atunci supunerea este un răspuns natural al soției față de soțul ei. Cuvântul grecesc tradus ca „supus” (hupotasso) reprezintă forma continuă a verbului. Aceasta înseamnă că supunerea față de Dumnezeu, față de liderii noștri și față de soț nu reprezintă o decizie de moment. Ea reprezintă o atitudine continuă a noastră, care trebuie să devină un obicei de zi cu zi. Supunerea despre care ni se vorbește în Efeseni 5 ”

EFESENI 5 ”1Urmați dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți. 2Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos și ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu. 3Curvia sau orice altfel de necurăție, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, așa cum se cuvine unor sfinți. 4Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulțumire. 5Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșarte, căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători. 7Să nu vă întovărășiți dar deloc cu ei. 8Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii. 9Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire și în adevăr. 10Cercetați ce este plăcut înaintea Domnului 11și nu luați deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiți-le. 12Căci e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns. 13Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina. 14De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.” 15Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. 16Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. 17De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. 19Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești și cântați și aduceți din toată inima laudă Domnului. 20Mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos. 21Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos. 22Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului, 23căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. 24Și, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile. 25Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, 26ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, 27ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană. 28Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși. 29Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica; 30pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui. 31„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup.” 32Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos și despre Biserică). 33Încolo, fiecare din voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să se teamă de bărbat.” …nu înseamnă că una dintre persoane se supune alteia care este egoistă și dominantă. Supunerea biblică este una între două persoane credincioase, pline de Duh Sfânt, care se sprijină una pe cealaltă și ambele pe Dumnezeu. Supunerea este ca o stradă cu două sensuri. Supunerea este o atitudine de cinstire și de completare a celor două persoane. Când o soție este iubită precum Hristos iubește Biserica, supunerea nu este un lucru dificil. Efeseni 5:24 spune: „după cum Biserica este supusă lui Hristos.” Acest verset spune că soția trebuie să îi fie supusă soțului ei în toate lucrurile care sunt bune și de folos.

Femeia a fost făcută din coasta lui Adam; nu din vreo pare a capului său pentru a îi fi superioară şi a stăpâni peste el, şi nici din talpa lui pentru a fi călcată în picioare de el, ci dintr-o parte a pieptului acestuia pentru a-i fi egală, pentru a fi la adăpostul braţului său protector şi aproape de inima lui pentru a fi iubită. Expresia “supusă” din Efeseni 5:21 este aceeaşi ca şi în 5:22. Credincioşii trebuie să fie supuşi unii altora în reverenţă faţă de Hristos. Versetele 19-21 sunt toate rezultatele umplerii cu Duhul Sfânt (5:18). Credincioşii plini de Duhul Sfânt au o atitudine de închinare deplină (5:19), mulţumitori (5:20), şi supuşi (5:21). Apoi în versetele 22-23, apostolul Pavel descrie ceea ce el înţelege prin trăirea în plinătatea Duhului Sfânt şi cum se aplică aceasta la soţi şi soţii.

Când trebuie ca soția să fie supusă soțului ei? Supunerea este un răspuns natural atunci când este făcută cu dragoste, iar supunerea față de soț este o atitudine continuă, care trebuie să devină un obicei de zi cu zi. Biblic vorbind, soția trebuie să îi fie supusă soțului ei în toate lucrurile care sunt bune și de folos. Însă, acest lucru nu înseamnă ca soția să ignore relația ei cu Dumnezeu sau să încalce legile.

Inchidem tema conform cu biblia si versetele cheie care fac referire la supunurea femeii fata de barbat si prezinta urmatoarea tema conform cu biblia: Cuvântu Domnului ne spune următoarele în: „GENESA 2;15 Domnul Dumnezeu, a luat pe om şi l-a aşezat în Grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.” La început, omul era singur şi Dumnezeu a găsit de cuviinţă să îi dea un ajutor cu care să se potrivească, aşa cum găsim scris la: „GENESA 2;18 Domnul Dumnezeu a zis. Nu este bine ca omul să fie singur. Am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Primele trei capitole ale Bibliei – GENESA: 1-2-3, ne spun istoria Creaţiei şi a căderii în păcat, iar ultimele trei capitole: APOCALIPSA: 20-21-22, ne spun cum va fi îndepărtat păcatul din această lume şi cum va fi Pământul cel nou refăcut şi Recreat de Dumnezeu’ Conform bibliei, femeia trebuie să se supună bărbatului. Aceasta este o temă importantă și se regăsește în multe locuri din Biblie. De exemplu, în Efeseni capitolul 5, versetul 22, se spune “Femeile să se supună bărbaţilor lor, ca Domnului”.