text Poezii crestine

Vindecare

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Dănuț Burla
Vindecare

Din bratele de mama pina la morminte
Auzi cuvintul, cel strident, care rasuna,
In zilele mai triste, cu temperatura,
Linga ai nostri dragi, ce impreuna,
Se roaga la Isus, cu a lor cuvinte.

Este bolnav, dorim toti vindecare!
Acest cuvint sublim, de izbavire,
Ce demonstreaza, a Domnului iubire
Venit din cer sa ne dea mintuire
El a inceput cu vindecari; a Sa lucrare!

Ce minunat cuvint; e, vindecare!
Din plinset de copil nemingiiat,
Nici bratul mamei care l-a purtat,
Nici mingiierea dulce ce ia dat,
Nu poate aduce aceasta alinare.

Acest cuvint minune: vindecare!
Este din Adevarul Sfint Sublim!
Este venit din cer cu al Sau alin!
E de la Tatal Sfint, ceresc, divin!
E o minune; e o transformare!

Din multe stari ce traim pe pamint;
Durere, lacrimi, pierderi ce cu jale
Cind se sfirseste a vietii carare
Cind tata, mama, sau bunicii care,
Se duc din lume, intra in mormint,

O despartire, este cu durere,
Fie copil, sau tinar plin de viata,
Durerea, suferinta ne invata,
Ca suntem trecatori prin asta viata,
Si altul e destinul, catre fericire.

O lume intreaga e asa bolnava!
Si sufere si geme de multa urgie,
Platind tributul fara nici o bucurie
Si pe pamint si dincolo in vesnicie,
Ca nu accepta cu Isus in slava!

Platind tributul, fara vindecare!
Pacatului, care cere a sa osinda!
Si nu asculta vocea Lui cea blinda!
Ce a platit a lumii grea osinda!
Pe cruce sa o scape de pierzare!

Cum crede lumea in medicamente? !
In otravirile, si in anestezii locale!
Ce nu ne vindeca de toate aceste boale!
Dar disperata ca, se duce, moare!
Administram aceste stimulente!

Dezinfectanti, antibiotice si tratamente!
Ce deregleaza etica genezei creeatiunii!
Si organismul nostru nu face minuni!
Ca nu suntem prin ele mai imuni!
Doar ne inselam cu totii; cu medicamente!

Posologie, reguli de admninistrare!
Reguli de aur, sunt numite multe!
Si specialisti; ca zeii cei de frunte!
Ce au descoperit aceasta punte!
Alternativa falsa pentru vindecare!

De la pacatul din Eden expatriati!
Ajungem chinuiti de diavolul miselul!
Ce ne inseala, ca, este rebelul!
Cu impotrivirea; fata de Dumnezeul!
Creieati de El, si in Rai asezati!

Ne-am dezvoltat mereu in viclenie,
Ca? ! tratamentele le facem noi,
Dar nu intelegem, ca aceste boli,
Nu stapinim si nu conducem noi,
Ca vin din cer, pedeapsa si urgie!

Cit am descrie a lor viralitate!
Cit am mari in obiective telescoape!
Noi nu vedem pe Domnul Vietii aproape!
Chiar inselati avem privirile mioape!
Si nu pricepem, marea realitate!

Ca medicina este o intelepciune!
Un dar din ceruri limitat uman!
Ca sa ajute blind pe cel sarman!
Si nu este in slujba lui satan!
Unealta de mintit! inselaciune!

Ca Dumnezeu a dat doar cunostinta!
Ca omul sa ajute periodic medical!
Sa curate o rana, sa trateze local!
Sa puna tratamentul medical!
Dar? Vindecarea? vine prin credinta!

Asa e rinduiala cea din cer divina!
Si? Cit am incerca sa facem alta,
Principii, strateigii, cu regula schimbata,
Nu se accepta, e neadaptata alta,
Nu va functiona vreodata, e straina.

Ca? ne-a permis Stapinul, Creiatorul?
Sa cercetam si sa cunoastem atomul,
Sa intelegem ce e cromozomul,
Genetica si cum functioneaza omul,
Dar a ascuns de noi ca: El e Dirijorul!

Prin ce lumini sau radiatii dirijeaza?
Pe fiecare fiinta ce traieste pe pamint!
Este secretul Sau ascuns si Sfint!
Avem doar marturie Duhul Sfint!
Care cu forte nevazute ne invioreaza!

Caci ce putem sa facem cu atomul?
Doar ne jucam ca sa producem molecule,
Dar in uman, toate schimbarile sunt nule,
Ca nu se aliaza toate aceste molecule,
In anarhia din organism ce o produce omul!

Producem o multime de medicamente!
Pe post de a insela durerea si eroare,
Sistemul nostru cel nervos nu doare,
Dar boala? nu se vindeca si ce valoare?
Au toate aceste droguri excelente?

Suntem invidiosi pe generatii ce trecuse!
Fara spitale, fara medici, fara tratamente!
Fara de ingrijiri de medici asa dezvoltate!
Ce au trait, o suta de ani cu sanatate!
Mai natural si nespalati si multe, lipse!

Dar au pastrat credinta cea strabuna!
In Dumnezeul Vesnic cu ardoare!
Ei au crezut cu adevarat! in vindecare!
Ca dar divin din ceruri! ca valoare!
Si, au fost fericiti in viata trecatoare!

Megeau pe jos, sau pe un cal calare!
Rare erau carutele si caii prin catune,
Dar ce frumoase erau serile de rugaciune!
Cind Duhul Sfint turna din cer intelepciune!
Ce bucurii erau? ce har pe-a vietii cale!

Traim in era dezvoltarii si modernizare
Dar ne-am indepartat mult de realitate
Nu mai privim senini catre eternitate
Doar frica, groaza, disperarea in senilitate?
Ca nu mai mergem pe a vietii sfinte cale.

Avem tehnologii asa de dezvoltate,
Ce ne produc in suflet multa tulburare,
Si ne produc in organism o dereglare,
O anarhie si un chin, asa de rea o stare,
O pierdere masiva de personalitate!

Copiii pierduti in jocuri ireale, fictiune,
Oameni redusi de la a lor capacitate,
Robiti de patimi de pe internet, bolile luate,
Ajunsi roboti legati fara de demnitate,
Cu ce se lauda aceasta dezvoltata lume?

Aceasta omenire striga: Vindecare!
Dar cine baga in seama a ei urlet?
Ce cu durere si cu chin in suflet,
Se zbate in oceanul vietii cu a lui muget,
Si-i dusa pe a furtunii valuri spre pierzare!

Plini de mindrie ameninta cu razboaie!
Miliardari nesaturati de averea lumii!
Grupari oculte, iluminati se cred unii!
Si toata omenirea ratacita, toti nebunii!
Se cred stapini si zei, dar… sunt gunoaie!

Cu mintile lor amagite de nimicitorul!
Cu demonii in suflet, legati si chinuiti!
Cu o mindrie nesabuita si neodihniti!
Alearga de satana tulburati si amagiti!
Dar nu se intorc la Dumnezeul Creieatorul!

Opriti-va! ! ! striga din cer chiar Dumnezeu!
Opriti-va! ! ! ca sa va dau eliberare!
Intoarceti-va! ! ! la Mine sa va dau iertare!
De toate bolile! sa va dau vindecare! ! !
Caci tot pamantul am creiat si e al Meu! ! !

Caci Eu sunt Dumnezeul Suveran! ! !
Cind poruncesc la clipa ia fiinta! ! !
Intoarceti-va! ! ! la Mine prin credinta! ! !
Cu Mine este vesnic numai biruinta! ! !
Nu alergati spre iad pe calea lui satan!


Mai e putin si se incheie Planul!
De mintuire pentru lumea intreaga!
Ce merge catre iad asa bolnava!
Intoarce-te! ! ! rasuna! catre slava!
Intoarce-te! ! ! mai striga Suveranul!

Tu ce auzi mesajul cum esti cu mintuirea?
Cum respecti legamintul? ce tu ai incheiat,
Cum te sfintesti si cum, te lasi eliberat?
De Duhul Sau Cel Sfint! esti tu transformat?
Caci vine Domnul Isus! Cu el vine Rapirea!

Amin
Prin harul Domnului nostru Isus, scrisa de fratele Danut Burla, Bruxelles, 07 Aprilie 2020,14.20.

Cele mai recente resurse scrise - Incurajare

VORBEȘTE CU DUMNEZEU!
VORBEȘTE CU DUMNEZEU!Când vălul des al întristării se-așterne peste cortul tău,Atunci la tronul îndurării, zdrobit din pricina-ntristării,Tu să vorbești cu Dumnezeu.Când sufletul ți-e ars de doruri ca... Citeste mai mult >>
DE CE-S CUPRINS DE TEAMĂ?
DE CE-S CUPRINS DE TEAMĂ?De ce-s cuprins de teamă, de grijuri, de probleme,Când Tu-mi spui: „Nu te teme!”?De ce totuși mă tem și-n inima mea gem?De ce-s cuprins de teamă?De ce vin nori și ceață pe-al... Citeste mai mult >>
Imént tudom
Imént tudomImént én tudom, Jézus a keresztenKifizette életemnek az árát.Ő szenvedett halált helyettem,Kaptam mentesnek a feltámadását.Jézus nyújtott gyógyító kezet,Mérhetetlen szeretettel hozzám.Lemost... Citeste mai mult >>
Daniel în groapa cu leii
Daniel în groapa cu leii1Într-un regat puternic și mare,Trăia Daniel, om credincios,Cu inimă curată înainteaLui Dumnezeu cel glorios.2El slujea împăratului cu cinste,Era înțelept și drept mereu,Iar pe... Citeste mai mult >>
David și Goliat
David și Goliat1Pe dealurile din Betleem,Un tânăr își păzea turma,Cântând încet spre Dumnezeu,În timp ce se lăsa amurgul.2David era doar un păstor,Cu mâna aspră de la oi,Dar avea credință în sufletȘi... Citeste mai mult >>
Cetatea din Nisip
Cetatea din nisip1Sub soarele arzând din zare,Un călător mergea prin pustiu,Cu Biblia prinsă la cingătoareȘi cu un cântec în suflet viu.2De multe zile rătăcisePrintre dune și stânci pustii,Dar nu se t... Citeste mai mult >>
Cetatea de dincolo de munți
Cetatea de dincolo de munți1Se spune că dincolo de munți,Departe de orice cărare,Se afla o cetate ascunsă,Strălucind ca o lumină mare.2Un tânăr auzise povesteaDe la un bătrân credincios:„Nu aurul este... Citeste mai mult >>
Prin deșert spre izvor
Prin deșert spre izvor1Sub soarele aprins din zare,Un om porni printr-un pustiu,Cu-o traistă mică pe-a sa umărȘi-un dor de Dumnezeu, mereu viu.2Nisipul îi ardea picioarele,Iar vântul ridica furtuni,Da... Citeste mai mult >>
Corabia Credinței
Corabia credinței1Pe-un țărm pustiu, într-o dimineață,Un tânăr privea marea-n zare,Cu o corabie veche înainteȘi-o chemare venită din depărtare.2„Ridică pânza și pornește,Nu te teme de valul cel greu;C... Citeste mai mult >>
Drumul prin valea întunericului
Drumul prin valea întunericului1Când luna se ascunse-n nori,Un călător porni la drum,Cu pașii grei printr-o pădureȘi cu o torță fără fum.2În mâna dreaptă ținea Biblia,La piept o cruce de argint,Iar pe... Citeste mai mult >>