text Poezii crestine

Sfârşit de iarnă

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Victor Bragagiu
Cetatea frigului şi-a gheţii
Domneşte gravă anotimpul
Un etalon al frumuseţii
Ea se doreşte să se-ntâmple.

Argintul este cap de preţuri,
Recele alb – ţipăt de mode,
Iar inamici – cine dezgheţuri
Doresc la-nţepeniri comode.

Ea stâncă se numeşte tare,
Simbolul ei e o mireasă
Ce, să nu ardă de la Soare,
Aşteaptă nunta-nchisă-n casă.

Umblă prin spulber moşul Faur
Tot biciuind pământ şi aer
Cu vârcolirea de balaur
Şi cu imnările de vaier.

O lume-ntreagă stă pitită:
Sfârşitul gheţii nu s-aude
Şi plânge-o soartă ispitită
Prin colţuri în cuvinte surde.

Cine vrăjmaş este-al cetăţii,
Înţelepciunilor zăpezii
E-njositorul castităţii
Pe care-o predică aezii.

Mirese dalbe, jucăuşe
Veghind la ziduri de pagode,
Sunând podoabe de scoruşe
În vornicirea de logodne.

Cine-ar putea să se răscoale
Cu gândul împotriva iernii –
Se-mbobolesc* suflete-n ţoale
Cu flamura din faţa pernii.

Titani doar pot să se consacre
Pe robii nopţii să-i dezjuge
Şi slujitorii iernii sacre
În nordul lumii să alunge.

Dar nu-s pe lume uriaşii...
Pigmei ne strângem pe la ruguri,
Pălăvrăgelile gingaşe
Să le-arătăm fiere de pluguri.

Şi iar e noapte, iar e noapte,
Iar ninge timpul de la faceri
Noi, pocloniţi înspre cetate,
Îi cerem linişte şi pace...

Ceva în vale se frământă
Căci sună umbrele din salbe:
Sunt ghiocei rupând argintul
Cu floricelele lor dalbe.

Doboară albul argintiul,
Însufleţitul – îngheţatul,
Uimit, priveşte-n jos pustiul
Cine-ndrăzneşte cu asaltul.

Mărunţii fără importanţă
Ostaşii sunt fără statură,
Însă erup atâta viaţă
C-au dat trezire în natură.

Cătăm şi noi spre începuturi,
Dar să nu pierdem din nimică,
Iar mărţişoarele ca scuturi
Ne-astupă inima de frică.

Pitiţi pe sub acoperişuri,
Mascându-ne nimicnicia,
Privim atent din ascunzişuri
Cum se termină bătălia.

Şi când va-ncepe ca să fugă
Iarna cu hoarda ei întreagă
Vom şopoti şi noi o rugă
Cât primăvara ne e dragă.

Ne-om zice poezii cu mieii
Când năvăli-vom la paradă...
Căci se vor trece ghioceii
Ca-n mărţişoare să ne vadă.


*Îmboboli - încotoşmăna, a se îmbrăca cald peste măsură

Cele mai recente resurse scrise - Incurajare

VORBEȘTE CU DUMNEZEU!
VORBEȘTE CU DUMNEZEU!Când vălul des al întristării se-așterne peste cortul tău,Atunci la tronul îndurării, zdrobit din pricina-ntristării,Tu să vorbești cu Dumnezeu.Când sufletul ți-e ars de doruri ca... Citeste mai mult >>
DE CE-S CUPRINS DE TEAMĂ?
DE CE-S CUPRINS DE TEAMĂ?De ce-s cuprins de teamă, de grijuri, de probleme,Când Tu-mi spui: „Nu te teme!”?De ce totuși mă tem și-n inima mea gem?De ce-s cuprins de teamă?De ce vin nori și ceață pe-al... Citeste mai mult >>
Imént tudom
Imént tudomImént én tudom, Jézus a keresztenKifizette életemnek az árát.Ő szenvedett halált helyettem,Kaptam mentesnek a feltámadását.Jézus nyújtott gyógyító kezet,Mérhetetlen szeretettel hozzám.Lemost... Citeste mai mult >>
Daniel în groapa cu leii
Daniel în groapa cu leii1Într-un regat puternic și mare,Trăia Daniel, om credincios,Cu inimă curată înainteaLui Dumnezeu cel glorios.2El slujea împăratului cu cinste,Era înțelept și drept mereu,Iar pe... Citeste mai mult >>
David și Goliat
David și Goliat1Pe dealurile din Betleem,Un tânăr își păzea turma,Cântând încet spre Dumnezeu,În timp ce se lăsa amurgul.2David era doar un păstor,Cu mâna aspră de la oi,Dar avea credință în sufletȘi... Citeste mai mult >>
Cetatea din Nisip
Cetatea din nisip1Sub soarele arzând din zare,Un călător mergea prin pustiu,Cu Biblia prinsă la cingătoareȘi cu un cântec în suflet viu.2De multe zile rătăcisePrintre dune și stânci pustii,Dar nu se t... Citeste mai mult >>
Cetatea de dincolo de munți
Cetatea de dincolo de munți1Se spune că dincolo de munți,Departe de orice cărare,Se afla o cetate ascunsă,Strălucind ca o lumină mare.2Un tânăr auzise povesteaDe la un bătrân credincios:„Nu aurul este... Citeste mai mult >>
Prin deșert spre izvor
Prin deșert spre izvor1Sub soarele aprins din zare,Un om porni printr-un pustiu,Cu-o traistă mică pe-a sa umărȘi-un dor de Dumnezeu, mereu viu.2Nisipul îi ardea picioarele,Iar vântul ridica furtuni,Da... Citeste mai mult >>
Corabia Credinței
Corabia credinței1Pe-un țărm pustiu, într-o dimineață,Un tânăr privea marea-n zare,Cu o corabie veche înainteȘi-o chemare venită din depărtare.2„Ridică pânza și pornește,Nu te teme de valul cel greu;C... Citeste mai mult >>
Drumul prin valea întunericului
Drumul prin valea întunericului1Când luna se ascunse-n nori,Un călător porni la drum,Cu pașii grei printr-o pădureȘi cu o torță fără fum.2În mâna dreaptă ținea Biblia,La piept o cruce de argint,Iar pe... Citeste mai mult >>