Salvarea lui Petru

E noapte grea şi cerul parcă plânge,
Iar stelele sclipesc întrebător.
Ah!...Oare şi Petru se va stinge?
Şi-s străbătute de-un adânc fior.

Jos,Petru e-n celulă legat şi condamnat,
Irod e plin de ură şi fală-nconjurat.
Priveşte-n mulţumire izbânda-n a lui faţă
Că se sfârşesc profeţii ce duc o luptă dreaptă.

De strajă santinele veghează-n noapte lină
Iar luna cu-a ei raze se răsfrângea-n lumină.
La Marcu în odaie suspinul nu-ncetează
Ci-o rugă-nflăcărată spre cer înaintează.

Ah!... Doamne al dreptăţii şi-a milei bun Stăpân,
Opreşte Tu puterea şi groaza de păgân.
Căci Petru e-n celulă şi zace condamnat,
Coboară, cercetează-l! Dezleagă-l că-i legat!

Şi ruga lor fierbinte se ‘nalţă tot mai sus
Pe-altarul rugăciunii şi-ajunge la Isus.
Stăpâne, fie-ţi milă, e cel ales de Tine,
Şi vor acum păgânii ca viaţa să i-o curme.

El zace-n umbra rece de străji înconjurat
Şi-i obosit de lanţul cu care e legat.
Priveşte-l dar cu milă, trimite-i ajutor
Să poată răbda totul, săiasă-nvingător.

Căci Tu nu laşi vreodată lumina biruită,
Nici chiar atunci când este de ceaţă-acoperită.
Tu scoţi din stâncă apă şi-un strigăt din abis.
Coboară azi la Petru că el este închis!

Coboară, fie-Ţi milă, o, Fiu de Dumnezeu,
Şi-arată-Ţi Tu puterea cu Petru-alesul Tău.
Şi iată o minune.În peşteră lumină.
Un înger plin de slavă durerea i-o alină.

Şi spulberă tot planul ce l-a făcut Irod,
Sperând a face voia păgânului norod.
Căci Petru este liber, salvat din mâna rea,
Isus primise ruga ce I se înălţa.

I-aducem mulţumire, slăvit să fie-n veci !
Căci El a sfărmat lanţuri şi lacătele reci.
El a scăpat pe Petru din mâna lui Irod,
A dăruit viaţa lui Lazăr fiind mort,

A liberat pe oameni, pe cei demonizaţi,
A dezlegat pe-aceia ce erau greu legaţi.
Vorbesc de El profeţii şi cei salvaţi pe veci,
Răsună osanale din miile de vieţi.

Veniţi şi voi la Domnul, voi ce doriţi salvarea,
Veniţi şi veţi primi pe veci eliberarea.
Intraţi şi voi în casa lui Marcu şi strigaţi:
Slăvit să fie Domnul! Isus, El ne-a salvat!