Psalmul 41

Psalmul 41

Ferice-i omul care face bine
Și de acel sărac se îngrijește
Că-n ziua când nenorocirea vine
Chiar Dumnezeu din Cer îl izbăvește

Domnu-l păzește și în viață-l ține
Pe-acest pământ el este fericit
Când vin spre el vrăjmași cu mâini haine
El de a lor bun plac este ferit

Iar când e pe un pat de suferință
În sprijin vine mîna Domnului
Durerea-i ușurezi cu chibzuință
Oricît de multe-ar fi bolile lui

Eu zic ”o, Doamne, ai milă de mine!
Și vindecă-mi Tu sufletul zdrobit
Așa cum sunt, o Doamne, strig la Tine
Căci împotriva Ta-am păcătuit ”

Vrăjmașii mei vorbesc cu răutate
Și despre mine zic: ” când va muri”?
Rostind cuvinte grele și-apăsate
”Când oare numele îi va pieri?”

De vine cineva ca să mă vadă
Nestigherit minciuni vorbește iară
Strângând temeiuri false la grămadă
Când pleacă mă vorbește rău pe-afară

Vrăjmașii împotriva mea șoptesc
Necazul meu crezînd că mi-e pierzare
”E rău de tot atins!” așa vorbesc
”Să se mai scoale nici un chip nu are!

Și-acel cu care-n pace eu trăiam
În care mă-ncredeam fără de frică
Și chiar din pâinea mea îi dăruiam
Călcâiul împotriva mea ridică

Dar Doamne Tu, Stăpânitor Ceresc
Ridică-mă și milă Ai de mine
Să pot cumva ca să le răsplătesc
Precum Tu hotărăști că se cuvine

Prin asta voi cunoaște negreșit
Că mă iubești și mă voi întări
Atunci când de vrăjmaș sunt încolțit
Nicicum să nu mă poată birui

Tu sprijinul Tău Doamne mi l-ai dat
Neprihănirea Ta mi-ai dat și mie
Căci Tu prin Harul Tău m-ai așezat
‘Naintea Ta să stau pentru vecie

Să fie-ntruna Binecuvântat!
Slăvitul Dumnezeu mereu să fie
Domnul lui Israel cel Minunat
Din veșnicie până-n veșnicie!


02/28/2022 Daniel Hozan Phoenix, Arizona.