N-am fost părtaș

N-am fost părtaş la “Marea sărbătoare”
Cu Moise şi Ilie pe Tabor,
Să-L văd aievea-n slavă şi splendoare
Pe Cel ce-a pus hotare mărilor.

N-am fost pe malul mării în Gadara
Când a făcut al lumii Creator
Din omul rău, cel cu priviri ca fiara,
Un fiu al păcii bun şi iubitor.

Eu nu am fost pe marea-nfuriată
Când valurile s-au dezlănţuit,
Să-L văd cum le-a certat şi dintr-o dată,
Doar la un semn, pe loc s-au liniştit.

N-am fost în Galileea când smochinul
Cel fără rod, Isus l-a blestemat,
Dar vai! Necruţător i-a fost destinul
Căci nu la multă vreme s-a uscat.

Dar El nu S-a schimbat în măreție,
Este Acelaşi - Bun şi Minunat!
Îl simt când stau cu El în părtăşie
Şi Ceru-ntreg e de pământ legat.

Eu simt în viaţă zilnic transformarea
Din clipa când pe El L-am întâlnit...
Căci El mi-a dăruit eliberarea
De duhuri rele ce m-au stăpânit.

Isus în orice clipă mă-nsoțește,
Mă poartă pretutindeni Mâna Sa,
Adesoeri Îl văd cum potolește
Furtunile ce vin în viaţa mea.

Sub ochii mei măreaţa prorocie
După milenii chiar s-a împlinit;
Eu pot să văd acum cu bucurie
Smochinul ce din nou a înfrunzit.