Mi-e dor de-acasă

Mi-e dor de ziua cea măreață,
Când Mirele va reveni pe nori
Să-i ia pe-ai săi copii acasă,
Să-i ducă sus, în Patria cerească.

Mi-e dor de-o zi când toate s-or sfârși
Și vom uita de tot ce-a fost pe-acest pământ,
Mi-e dor de-o zi când lacrimile vor fi șterse
Mi-e dor, și-aștept cu dor aceea zi.

Mi-e dor și-aștept cu lacrimi de durere,
Să-l văd pe El, venind pe nori,
Căci numai El-mi-alină dorul
Ce-l am, și-l voi avea mereu!

Mi-e dor de-acasă...
Un glas tăcut se-aude-n noapte
În suspine și-ntr-o durere-amară
E-un suflet trist ce strigă-n taină.

Mi-e dor de-o zi când noaptea se termină
Și lumina sfântă va răsări,
Atunci orice lacrimă, orice suspine,
De pe fața noastră, toate vor dispărea.

Mi-e dor și-aștept cu drag aceea zi
Chiar dacă așteptarea-i foarte grea,
Chiar dacă azi în lume este moarte,
Eu știu c-atunci, pe toate le-oi uita.

Mi-e dor de-acasă...
Glasul continuă, și strigătul se-nalță mai adânc
Către Cel ce îi este salvare
El strigă să vină mai curând.

Și-n noaptea stinsă glasul se oprește
Și-așteaptă-n tăcere, un cuvânt ca să audă
Să-i răspundă lin, la dorința-nflăcărată
Așteaptă... și inima începe să îi bată...

Deodată se aude-o șoaptă,
Un susur blând ce se arată
Și ochii izbucni în lacrimi
Prezența Lui se simte c-altădată...

Și atunci inima și-o deschide
Și cu glasul trist, durerea el i. o spune
Celui ce dorința i-o cunoaște
Și lacrimile-ascunse, pe toate El le strânge

Mi-e dor de-acasă...
Glasul încet se ridică,
Acum când prezența e vie,
Dorința nu se oprește,
Ci strigă spre cer, mereu ca să vie!

Mi-e dor de sfânta dimineață
Când pe nori de slavă voi umbla,
Voi vedea atunci pururi a Sa față
Și durerea toată va dispărea.

Mi-e dor de-acasă...
Și-aștept mereu aceea zi,
Căci știu că am un Tată sus în slavă,
Ce vine să îi ia pe-ai Săi copii.

Și glasul stins atunci se-mbărbătează
Și așteptarea nu-i mai pare foarte grea,
Căci șoapta sfântă lui i se-adresează:
"Mai rabdă că-n curând te voi lua"

Un fior răsare în suflet
Șuvoi de lacrimi de iubire...
El stă tăcut și-așteaptă cu uimire,
Căci El e-aproape, e gata ca să vie!

E-aproape ziua cea măreață
Când Mirele va reveni pe nori
Să-i ia pe-ai Săi copii acasă
Să-i ducă sus, în Patria Cerească!
Amin! !