La nunta Ta

La nunta Ta

Cînd vei veni pe nori Isus
Să-Ţi iei mireasa acasă,
Aș vrea si eu sa fiu chemat
Ca oaspete la masă.

În cortul alb, cu pînza ca de in,
Mireasa Ta va sta atunci.
Iar Tu un Mire de smarald,
Înconjurat de îngeri și de prunci.

Cântări vor răsuna în cer,
Și heruvimi din trâmbiți vor suna,
Că totul este pregătit
La nuntaTa, la nunta Ta…

O nuntă ca de vis vei pregăti,
Neânțeleasă de făptura omenească.
Cu bucurii ce nu se vor sfiâși,
În patria cerească.

Toți oaspeții la nunta Ta,
Nu vor avea nici aur, nici mătase.
Vor fi acei ce-n lume au răbdat,
Ce plata nu-și luase.

În fericire pe vecii,
Pe străzi ca sticla străvezie,
Mireasa Ta, ea va păși
Spre început de drum, în veșnicie.

La nunta Ta doresc să chem,
Pe cei ce azi încă refuză
Cereasca invitație de sus,
Prin nepăsare și de scuză.

La nunta de sfârșit de secol,
Biserica va fi mireasa Ta.
Cu voalul alb, mătase- aleasă,
În dar, o veșnicie, Tu-i vei da.

Au fost atâtea nunți în lume.
Ca amintire, au rămas doar pe hârtie.
Dar nunta Ta va fi prea scumpă,
Nu doar de o zi, o veșnicie !


Viorel Balcan 29 august 2011