Habacuc - la turnul de strajă

La turnul de strajă, pe vremuri, profetul
Află că robiei se-apropie-nceputul,
Luă cunoștință de-al Domnului plan,
De-a smulge din Iuda al păcii toiag.

Pe vremea descrisă, în țara lui Iuda,
Domnea silnicia, gâlceava și ura,
În corturi, pe ulițe și-n piața cetății,
Călcată-n picioare e Legea dreptății.

Și-astfel este dată în cer hotărârea
Turbatul și iute popor din Caldeea,
Cel plin de-ngâmfare și proprie mărire
Să-i ia pe iudei în regim de-asuprire.

Și cum să nu fie-ngrozit Habacuc?
Când știe oricine din lumea de-atunci
Că neamul caldeu cu-arsenalu-i sălbatic
Ia prinși de război ca nisipul de lacom.

Mai sprinteni și iuți le sunt caii de luptă
Decât leoparzii și lupii ce urlă,
Și toții călăreții-n galop de departe
Ca vulturu-n zboruri sunt gata să prade.

Mâhnit, Habacuc, de așa prevestire,
Se-ndreaptă spre turn cerând lămurire. .
Cât n-ar fi dorit el în țară trezirea
Reforma lui Iosia și nu nimicirea.

Ce fel de-nlesnire dăduse-n cer Domnul
Și cum să se-ntâmple, că tocmai poporul
Cel josnic în lupte, mai crud decât toți,
E instrument de pedepsire l-ai lui compatrioți?

Cum fi-va pângărită întinderea lui Iacov
Când pe copii și mame va năvăli dușmanul,
Va sta și va privi din ceruri Elohim
Cum sângele va curge șuvoi-n Ierusalim?

„Când ochii Tăi, Doamne, -s așa de curați
Ca răul să-l vadă? Cum poți Tu să taci?
Putea-vei Tu oare atunci a privi
Când răii caldei în picioare-or strivi

Nu doar păcătoșii ce fi-vor în Iuda,
Ci, Doamne, atuncea cădea-vor și-aceia,
Mai buni din cetate, nevrednici de moarte,
Cum, poți să găsești Tu-n aceasta dreptate?

Vei face Tu omului ca peștilor mării
Ce-s prinși laolaltă-n năvodul pierzării?
Vei da batjocoririi pe-ostaticii evrei
Ca pradă de război înfumuraților caldei?

Să afle răspunsul veghează prorocul;
La plângeri, ce oare îi spune-va Domnul?
Cuvântul se-apropie de turnul de pază:
„E-aici prorocia! Ia table și sap-o!

Un timp de-mplinire Eu i-am hotărât,
Rămâi să aștepți, Habacuc orișicât,
Chiar de zăbovește, să știi, negreșit,
Nu minte, ci vine, și tot s-a-mplini!

Eu, Domnul oștirii, acum îți vestesc
Că plata dreptății oricui pregătesc.
Dar cel neprihănit va trăi prin credință
Eu, Domnul, din ceruri, îi dau biruință!

Cât despre vrăjmașul puternic caldeu,
Ce-și ia îngâmfarea ca forță și zeu,
Sunt gata să-i dau ca răsplată necazul,
În clipa când vina îi umple paharul.

Popoarele lumii adună în vreascuri
Pieirea a-ntregi generații de neamuri
Trudind pe degeaba al focului rod
Și nu iau aminte că-n vremea de-apoi,

Cum scoarța terestră ca podul de palmă
Cuprinde-ale mării grămezi mari de apă
Așa vine vremea când totuși pământul
Va fi cunoscut că slăvit e doar Domnul!

În ziua din urmă a-ntregii dreptăți,
Pe-oricine din lume îl încredințez
Că omul ce-n Mine credința și-a pus
Trăiește! Nu moare! Eu Domnul am spus.”

Prorocul înscrie cuvântul vestit,
Și-atunci se-nfioară și este uimit,
De planul cel tainic pe table-adunat
Ce-avea să se-ntâmple în cursul de ani!

Și-apoi o cântare mai nouă prin Duh
Înalță spre Domnul de-acum Habacuc,
Lăudând măreția cea dumnezeiească
Și-L roagă lucrarea să-Și însuflețească:

Căci El umple cerul și-acoperă Tera,
Puterile-I ‘nalte pătrund atmosfera;
Ca soarele-amiezii Îi e strălucirea
Și-n Mâna-I de raze Și-ascunde tăria.

Măsoară pământul, se-oprește, -l privește
Și-i lasă pe oameni să-L simtă cum trece,
Naintea Lui munții și dealuri se pleacă
Și râuri și mări la Cuvântul Lui seacă.

Din locuința Lui, Se-arată pe pământ
S-aducă izbăvirea poporului cel sfânt,
Să lase ocrotire celor neprihăniți,
Să facă de rușine pe cei nelegiuiți.

***

Pe-același turn de pază am căutat Cuvânt,
Spre cei ca Habacuc, ce-n taină poate plâng,
Pe calea pocăinței spre slava de apoi
Și-abia mai urcă drumul printre săgeți ce dor:

Urcați, voi fii ai slavei, Calvarul pământesc,
Chiar dacă-n jur smochinii nici nu mai înfloresc,
Și via și măslinul uscate-s în câmpii
Ce-i scris, se împlinește, chiar de va zăbovi!

Vă bucurați în Domnul! El este mântuirea!
Și pentru tine are o vreme prorocia!
Oricâți vrăjmași cu frica și îndoiala vin,
Rămâi s-aștepți pe Domnul, El nu te va minți!

E-aproape împlinirea a tot ce ți-a promis!
Așteapt-o, căci ea vine! De-ți pare-a zăbovi,
Tu ține-te de Domnul, e scrisă, și-i ușor
Să-i tot citești mesajul în clipele de dor.

Nu este Domnul tău Cel ce din veșnicie
E plin de îndurare și de credincioșie?
Cum cerbii-n alergare se-avântă neopriți
Așa te-așează Domnul pe-a tale înălțimi!

Să nu te-apese-n suflet vreodată ce-i în jur,
Nici lacrimile și nici greul vegherii de pe turn;
Rămâi în bucuria trăirii cu Hristos,
Căci vin și pentru tine ai izbăvirii sorți!

Amin!

-20 mai 2023