Femeia cu scurgere de sange

De doisprezece ani, femeia, c-o boală grea se tot lupta
Și-averea toată și toți banii la medici mulți și-i împărțea
Avea o scurgere de sânge și nimeni nu-i găsea vreun leac
Și an de an, simțea disprețul și viața ei ajunse-un fleac

Căci suferința ei amară o arunca-n necurăție
Nimic nu putea s-o ajute, nici măcar marea bogăție
Căci necurată era-n Israel acea cu scurgere de sânge
Și necurați erau aceia de care ea se va atinge

Așa trăia ea an de an disprețuită și deoparte
Și nu știa că într-o zi povestea ei s-a scris în Carte!
A urcat munți de suferință și și-a lărgit necazul ei
Până-ntr-o zi, când auzise de Isus și-a Lui obicei

A auzit că toți aceia care veneau bolnavi la El
Îi vindeca Isus îndată, chiar de boli grele, fel de fel!
În ziua aceea-i încolțise speranța ce-o pierduse-n ani
Căci auzise de un Medic ce-o vindeca și fără bani

Îndată s-a pornit să-L vadă, căci El trecea-n cetatea ei
Dar observase de departe că îmbulzit era-n alei
Mulțime de popor venise, ce Îl oprea din drumul Lui
Căci toți acei aveau nevoie de ajutorul Domnului

"Cum aș putea să mă apropii, cum să cer oare ajutor?
Cu starea de necurăție, poporul mi-ar cere să mor...
Să strig, nu pot, că e departe! Ar trebui să mă târăsc
Și știu că de Îl voi atinge, de boală mă tămăduiesc!

O, de-aș ajunge ca s-ating măcar un colț din a lui haină
Eu cred că-ntreaga mea durere m-ar părăsi deplin, în taină
Nu trebuie să știe nimeni, căci m-ar ucide toți cu pietre!"
Așa-și luase hotărârea să se strecoare printre cete.

Făcându-și loc printre mulțime ajunse greu lângă Hristos
Și marginea hainei Lui sfinte Îi atinsese ea fricos
Și-ndată a fost vindecată și scurgerea i s-a oprit
Dar Domnul s-a întors și iată mulțimii așa i-a vorbit:

"Eu știu că cineva M-a atins!" și s-a întors înspre mulțime
"Da, s-a atins, căci o putere știu că a ieșit din Mine!"
Și ucenicii încercau să Îi aducă argumente
Că-i imposibil să nu fii atins 'n asemenea momente

Atunci femeia tremurând s-a prăbușit naintea Lui
Și-a povestit ce a făcut, de vindecarea Domnului
Isus, în loc ca să o certe, la ea privit-a blând, milos
"Credința ta te-a vindecat!", așa-i vorbi Domnul duios

Pentru Isus e imposibil să stea nepăsător atunci
Când vii la El cu-a ta problemă și la picioare i te-arunci
Se va întoarce cu privirea, te va căuta printre mulțimi
Cum ar putea să nu te simtă cu fruntea Lui roasă de spini?

La fel vei fi tratat și tu când vei veni cu-a ta problema
Deci nu te teme, crede numai, atinge-i haina Lui supremă
Nu va rămâne-n nepăsare, nu va privi nepăsător
Se va întoarce către tine și îți va fi Mântuitor

Nu-ți va vorbi nici cu asprime și va-nțelege rana ta
Și te va lua pe brațu-i dulce și-n inima te va purta
Puterea Lui va fi cu tine, căci te-a cuprins când L-ai atins
Deci vino azi, cu-a ta problema și prinde-i brațul cel întins!

Poate ceilalți nu înțeleg mereu problema ce o porți
Dar Isus știe-ntotdeauna ce duci pe umeri, cât suporți!
Petru, atunci, Îl dojenise ne-nțelegând ce vrea Hristos
Dar El știa ca o femeie-i atinse haina-n mod pios!

Poate ți-ai cheltuit averea, poate-ai dat tot pe la străini
O veste astăzi eu ți-aduc: Isus mai vindecă mulțimi!
Vino și tu acum la El, căci astăzi e-n cetatea Ta!
Vino acum și dă-i povara! Vino acum! O, nu mai sta!