Emaus

Cel ce merge cu noi
Nu-i de-aici din noroi!
Nu-i din groapa în care se moare,
Nu-i din lumea de zdrenţe murdare,
Nu-i din valul hâdos de păcate,
Unde frate se vinde pe frate;
Ci din lumea aceea divină,
De dincolo de zarea senină...
Cel ce merge cu noi
Nu-i de-aici din noroi!

Cel ce merge pe-aici,
Printre spini şi urzici...
A venit dintr-o Ţară de soare,
Cu grădini şi alei de splendoare;
A venit dintr-o Ţară frumoasă
Unde sfinţii cu El stau la masă.
A venit pânʼ la grajdul cu paie,
A venit pânʼ la noi în gunoaie...
Şi-acum merge pe-aici
Printre spini şi urzici...

Cel cu pas de mirean,
Nu-i ca noi, pământean.
El umbla pe cărări de lumină,
La-nceput cu Adam în grădină,
Cu Enoh şi cu Noe pe rouă,
Cu Avra'm, visând lumea cea nouă;
E din vremuri străvechi, milenare,
Şi-acum umblă cu noi pe cărare...
Cel cu pas de mirean,
Nu-i ca noi, pământean.

Lângă noi, maiestuos,
Este Însuşi Hristos!
E Cel viu, şi Izvorul de viaţă,
Preaslăvit, şi cu lacrimi pe faţă;
Înălţat sus la Tronul măririi,
Și cu noi jos, pe drumul slujirii;
Cel ce este și Cel care vine
E aici, lângă mine și tine...
Da, cu noi, maiestuos,
Este Însuși Hristos!