E dureros cind El ne frânge

E dureroasa suferința și modelarea lui Hristos
E dureros când El ne frânge, dar rodul e așa frumos
E-atât de greu când El ne sparge al nostru vas în mii și mii
Ca prin iubirea-I nesfârșită să pună-n noi iubiri ce-s vii!

E dureroasă încercarea când suntem frânți și totul doare
Dar în înfrângeri, drag creștine, tot răul ce-i în tine moare
Atunci când suferi, tu știi prețul la dragoste și la răbdare
Privești prin ochii suferinței altfel, cu-o altă abordare!

Deși te sfarmă în bucăți, te aruncă în hăuri grele, dure
Doar tu și Domnul mai cunoașteți cât poate o inimă să îndure
E greu cuptorul, arde tare, te cerne-ntruna să se vadă
Îl crezi pe El și în abisuri, și-n clipe grele mai dai roadă?

Nu știm ades, și nu percepem o, multe, multe în asta lume
Cu ochii noștri pământești am vrea să avem doar lucruri bune
Ades nu știm ca să privim dincolo de zdrobirea grea
Și să avem speranța vie că Totul e în mâna Sa!

Dar vine-o zi a răsplătirii, când vom primi răspuns la toate
Când vom cânta în slavi divine, Celui ce ne-a scăpat din moarte!
Vom spune: Doamne, suferința și ceasul greu de încercare
Nu se compară, o, Părinte, cu cerul Tău cu-atâta splendoare!

Căci suferința mea de-o clipă, de-un ceas, de-o zi, de o secundă
M-a dus în zările iubirii unde atâta slavă mă inundă
Privește doar la cerul sfânt, atunci când grea e încercarea
Și nu uita că la sfârșit te așteaptă sus încoronarea!