De ce te-nchizi, inimă de piatră?...

De ce te-nchizi, inimă de piatră...
Și nu vrei să-L primești pe Dumnezeu?
El îți este Creator și Tată...
Îți este scut... Ocrotitorul tău!

De ce te-nchizi în gânduri învechite,
Care te apasă tot mereu?
Deschide-te spre Țara de Lumină
Și-ai să vezi după potop, un curcubeu!

Ai să simți iertarea-I minunată,
Și iubirea Sa de nedescris...
Ai să simți grija părintească,
Ai să vezi, un braț, spre tine-ntins!

Ai să auzi susurul din vale,
Și ai să simți parfumul fin de flori,
Ai să străbați câmpii înmiresmate,
Și ai să vezi vibrantele culori!

Cu Dumnezeul tău pe a ta cale,
Vei păși atât de ușurat...
El te-a conduce în sus, nu către vale,
Nu vei fi trist, nici îngândurat!

O! ... El știe să zdrobească piatra...
Dar dalta mai produce și dureri! ...
Tu să știi, că inima închisă
Nu te va conduce, nicăieri!

Deschide-I ușa! Fiul Său mai bate...
În locul tău a fost pe-o cruce pus...
Bătut, scuipat, chinuit până-la-moarte...
Și totuși, nicio vorbă grea, n-a spus!

Nu te-a-nvinuit și nu ne-nvinuiește,
Pentru trecutul nostru orb, murdar,
Dar acum, la toți ne poruncește,
Să ne pocăim! ... și-avea-vom viață-n dar!

O vino azi, cu inima deschisă,
El din orice piatră, poate naște flori...
Și va țâșni din ea, belșug de Apă vie,
Căci El ți-o dă, din Sfântul Său Izvor!

O vino azi! Un Rege te așteaptă!
Un Tată... și un Fiu de Împărat!
Dragoste, Domn al păcii, e-al-Său-Nume,
Cu sinceră iubire, ești încă așteptat!

Lasă-te, cu-ncredere deplină,
Prelucrat să fii, de Mâna Sa! ...
Când vei sta în Sfânta Lui Lumină,
Nicio umbră... nu vei mai vedea!

Căci El e Soare, Cuvântul Său e Viața,
Dispare întristarea, în prezența Sa...
El e viitorul și șansa ta cea mare...
Pasul către El, nu-l vei regreta!

E singura decizie din viață,
Cu care sigur nu dai greș! ...
Când L-ai găsit cu-adevărat pe Domnul,
Ai găsit comoara, de cea mai mare preț!