Cuvântarea treia a lui Pavel

Cuvântarea treia lui Pavel
(La Milet, de rămas bun)

(Cuprinde Fapte 20.8-35.)

Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua cea dintâi
În care aici, pe pământul Asiei, am pus cu temere primul călcâi...
Am slujit Domnului cu toată smerenia, şi cu multe lacrimi şi dor
Prin mijlocul încercărilor, pe care mi le ridicau uneltirile Iudeilor!

Ştiţi, că eu nu v-am ascuns nimic, din tot ce v-ar fi fost de folos
Şi nu m-am temut să vă vestesc, şi să vă învăţ despre Hristos,
Înaintea norodului şi prin case, şi să spun şi Iudeilor şi Grecilor,
Pocăinţa faţă de Dumnezeu, şi credinţa în Hristos ca Mântuitor!

Şi acum, iată că împins de duhul din mine, mă duc la Ierusalim
Fără ca să ştiu, ce mi se va întâmpla acolo, în Templul sublim;
Numai Duhul Sfânt, mă avertizează mereu, din cetate în cetate
Că m-aştepta lanţuri şi necazuri, dar sunt pregătit pentru toate!

Acum, eu nu ţin neapărat la viaţa mea, ca şi când aş urma firea,
Dar vreau numai să-mi sfârşesc de bună voie calea prin slujirea
Pe care am primit-o în dar dela Domnul Hristos, Mântuitorul meu,
Ca să vă vestesc în orice timp, Evanghelia harului, lui Dumnezeu!

Şi acum, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi, care mereu
M-aţi văzut umblând şi propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu,
Deaceea vă mărturisesc astăzi, că sunt curat de sângele tuturor,
Căci nu m-am ferit să vă vestesc, planul lui Dumnezeu, salvator.

Luaţi seama dar la voi înşivă, şi toată turma, peste care v-a pus
Duhul Sfânt episcopi, să păstoriţi Biserica Domnului nostru Isus,
Pe care a câştigat-o cu Însuş sângele Său în acceptarea umilirii,
Când pe curucea Golgotei, ca un miel tăcând, S-a supus jertfirii!

Ştiu că după plecarea mea, se vor vârâ între voi lupii cei rapitori
Care nu vor cruţa deloc turma, şi care vor zice că sunt învăţatori;
Şi că se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vă vor învăţa
Lucruri stricăcioase, pentru a conrupe pe ucenici, spre a-i înhăţa!

De aceea vegheaţi, şi aduceţi-vă aminte că în cei trei ani de zile
Ziua şi noaptea, nu am încetat să vă sfătuiesc, cu lacrimi pe file.
Iată-acum fraţilor, eu vă-ncredintez în mâna Bunului Dumnezeu,
Şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte mereu...

Şi care vă poate da moştenirea, împreună cu acei ce sunt sfinţiţi...
Nu am râvnit nici la argintul, nici la aurul, celor ce sunt mântuiţi!
Nici la hainele cuiva! Deşi am avut trebuinţă, chiar de toate cele,
Voi ştiţi, că mâinile acestea, au lucrat pentru toate nvoiele mele!

În toate privinţele, eu v-am dat o pildă, ca să puteţi fi neprihăniţi
Şi v-am arătat, căci lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei lipsiţi.
Să vă aduceţi mereu aminte, de cuvintele Domnului Isus, cereşti,
Ce Însuşi, El le-a zis: " Este mai ferice să dai, decât să primeşti!’’

Flavius Laurian Duverna
15 martie 2009