Cu alți cocori...

Cu alți cocori vin anii din Sudul însorit
dar de pe inimi iarna de-atâta timp nu pleacă
v-aud mereu suspinul mai greu și mai sporit
că lacrimile noastre de-atâta timp nu seacă.

- O, nu știți voi din vremuri că slava celui rău
e scurtă și că scurtă i-a fost a lui tărie
chiar dacă pân-la ceruri nălța el capul său
un ceas pe neașteptate l-a dus pe veșnicie.

Că-n locul celui trufaș venit-au cei smeriți
luându-i avuția cu silă adunată
Lumina înălțându-și ostașii-ntineriți
le-a dăruit răbdării o veșnică răsplată.

Aceasta-i pururi soarta ce-o-ntoarce Dumnezeu
mereu, dar ce puțini sunt acei ce vreau să-nvețe
cel bun prea des își pierde răbdarea-n ceasul greu
cel rău e prea sălbatic când clipa-i dă binețe.

O, ridicați privirea, căci anii-s schimbători
nu Răul pe vecie ci Binele rămâne
i-aproape Primăvara cu ultimii cocori
și Ziua după care în veci nu va mai fi Mâine! ...