Cine-mi vindecă rana?

Cine-mi vindecă rana ce-ntruna sângerează?
Cine-mi păzește mintea ca să rămână trează?
Cine m-ajută-n lupta ce-n viața mea se duce?
Cine dă jos povara ce ființa mea o duce?

Când o să ies din vale, din noapte, din pustie?
Când va fi oare pace și cânt și bucurie?
Ah, când voi știi ce-nseamnă ce-i liniștea deplină?
Când voi cunoaște oare ce-i dragostea divină?

Când n-o să mai vărs lacrimi? Când voi zâmbi sau râde?
Cine, în toate-acestea mă vede, mă aude?
Ce simte? Cui îi pasă? Și cât de mult îl doare?
Cine mă-ncurajează și-mi dă îmbrațișare?

E Cineva în spate, L-aud cum îmi șoptește
Că orișice se-ntâmplă, constant El mă iubește.
Mi-a dovedit pe cruce. A renunțat la Sine,
La toată frumusețea și slava, pentru mine.

De n-ar fi fost alături, acum eram o umbră,
O tristă amintire dintr-o poveste sumbră.
Doar El mă înțelege, fiindc-a trecut prin moarte.
Pe brațul Său puternic continuă să mă poarte.

Mă voi scula îndată, voi scutura tot jugul,
Voi sufleca cămașa și voi ara cu plugul.
Nu-i timp să-mi fac dreptate, nu-i timp de tânguire,
E vremea pentru fapte, e vremea de rodire.

De câte ori m-aruncă vrăjmașul în țărână,
M-oi ridica, mai tare și mai viteaz în mână.
Căci lupta mă formează. Treptat mă pregătește,
Pentru cununa Vieții ce nu se vestejește.

Amin.

10 Dec 2024