Chiar daca Doamne nu ne-ai promis,

Chiar daca Doamne nu ne-ai promis,
Ca trandafirii vor fi far’ spini,
Ne-ai spus prin cruce, cu sange-ai scris,
Ca orice rana Tu ne-o alini.

Pe marea noastra cand vin furtuni,
In suferinta cand ne e greu,
Noi ne incredem in promisiuni,
Zarim deasupra un curcubeu.

Cand sufletul meu trist si pustiu,
De-al mortii spaima este cuprins,
Privesc spre Tine, caci Tu esti viu,
Pe totdeauna moartea ai invins.

Chiar daca Doamne nu ne-ai promis,
Ca n-or fi lanturi si intristari,
Doar Tu esti Calea, Ceru-i deschis,
Lacrima-i stearsa dincol’ de zari.

De-or fi prigoane sau moarte chiar,
Eu sunt de-a pururi in Mana Ta,
A Ta iubire si al Tau Har,
Pentru cununa ma va pastra.

Chiar daca Doamne nu ne-ai promis,
Ne dai atatea si-Ti multumim,
Numele noatre in Carte-ai scris,
Ti-aducem slava si Te iubim.