Bucuria mântuirii

Doamne, câtă bucurie
Pe acest pământ mi-ai dat,
Să Te slujesc cu tărie
Și să-Ți cânt o veșnicie,
Căci Tu m-ai răscumpărat.

Cu blândețea Ta de Tată
Mereu, Doamne, mă sprijini.
Chiar de-alunec câteodată,
Tu mă duci pe calea dreaptă,
Cu iubire mă alini.

Am atâtea, Doamne Mare,
Motive de-a-Ți mulțumi.
Pentru Tine am valoare,
Tu m-ajuți să mă țin tare,
Orișicât de greu ar fi.

Căci puterea Ta-i măreață,
Ești în toate veghetor.
Îmi croiește drumul în viață,
Eu în spate, Tu în față,
Ca un Tată iubitor.

Ce-ai văzut, Doamne, la mine?
M-ai iubit atât de mult!
Lăsând slăvile divine,
M-ai salvat dintre ruine,
Vreau în toate să Te-ascult.

Căci la Tine e comoara,
Cel mai scump mărgăritar.
Mi-ai luat, Tată, ocara,
Moștenire mi-ai dat Țara —
Doamne, mare-i al Tău har!

Ești cu mine pe cărare,
Mi-ai dat Duhul Tău cel Sfânt
Să înfrunt ce e sub soare
Și, slăvind numele-Ți mare,
Cu Tine rămân ne-nfrânt.

La ce-ar folosi viața
S-o trăiesc nepăsător,
Fără să-Ți simt eu prezența,
Fără să-Ți ascult povața?
Aș fi un biet muritor.

Hainele mele murdare
Le arunci și-n schimb mi-ai dat
Haina Ta strălucitoare
Pentru marea sărbătoare,
Ca un dar nemeritat.

Fericiți, atunci, pe poartă
Vom intra în Paradis,
Căci Mirele ne așteaptă,
Ne-a condus, treaptă cu treaptă,
Prin al Său Duh Sfânt promis.

Deci, luptați, căci mult nu este —
Ne vom înălța în zbor!
Nu e glumă, nu-i poveste:
Isus ne adeverește —
Ne va-ntâmpina pe nor.