Avem la Tatăl un Mijlocitor

Motto: 1 Ioan 2/1-2 ""Copilașilor, vă scriu aceste lucruri ca să
nu păcătuiți. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlo-
citor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit.
El este jertfa noastră de ispășire pentru păcatele noastre; și
nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi."" Amin.

Vai, cât de învrăjbită-i omenirea
Și câtă stricăciune-i pe pământ! ...
Își poartă ca o haină răzvrătirea
Și refuză cu trufie mântuirea
Dăruită tuturor, prn Fiul Sfânt.

De pe tronul Său de slavă și lumină
Dumnezeu privește întristat pământul...
Dragostea lipsește, credința-i puțină,
Domnește răutatea, lăcomia-i dezbină
Și oamenii Îi necinstesc Cuvântul.

Se cutremură pământul de atâta răutate
Și de atâta sânge omenesc ce s-a vărsat
De sabia necredinței numită nedreptate...
Și geme sub povara mulțimii de păcate.
Iar Domnul vede că pământul e stricat.

Este o lume a celor cu mintea întunecată
De demoni și de învățătura lor drăcească...
O lume prea plină de silnicie și stricată,
Atât de nelegiuită și atât de vinovată
Că Dumnezeu e gata să o nimicească.

Nu prin potop, ca în vremurile trecătoare,
Că El e Credincios și Își ține legământul...
Și totuși, nimeni nu poate avea scăpare
Că va slobozi din cer un foc așa de mare
Încât va arde totul, odată cu pământul.

La dreapta Tronului stă Acela care
Este una cu Tatăl, Fiul Său preaiubit...
Iar inima Lui, cea plină de îndurare,
Se frământă între osândă și iertare
Când se adresează Tatălui, smerit:

"Sfinte Tată, Mă iartă că îndrăznesc
Când știu că-n toate voia Ta se face...
Știu că-s făcători de rele și păcătuiesc,
Dar aolo sunt și sfinții Tăi ce ostenesc
Să fie-n toată lumea dragoste și pace,

Știu că în lume n-a fost niciodată
Atâta răutate și atâta stricăciune...
Totuși, privește cu îndurare, Tată,
La sfinții Tăi, la turma mică adunată
Care se roagă-n Casa Ta de rugăciune.

În Numele Tău se-adună, și fără teamă
De oamenii stricați, se strâng mereu
Și-n sfinte rugăciuni fierbinți Te cheamă
Să-i ocrotești, și în cântări proclamă
Că numai Tu, în veci, ești Dumnezeu.

Neprihănitule Tată, privește câți copii
Se bucură de viață, prunci nevinovați...
La mame ce trudesc să-i poată hrăni...
Oare și pe toți aceștia îi vei nimici
Alături de aceia care sunt stricați?"

Și Dumnezeu, în mila Lui cea mare,
Pentru lume mai are îngăduință,
Și mai îngăduie un an de îndurare
Ca lumea să răspundă la chemare,
Și toți să fie aduși la pocăință.

Ori, dacă lumea nu-i încă nimicită
Cu tot ce e stricat și păcătos,
Este, numai și numai, datorită
Faptului că la dreapta Sa slăvită
Stă și mijlocește pentru noi Hristos.

Pe crucea de pe Golgota El a murit
Răscumpărându-ne cu Sângele vărsat
Din starea de păcat ce ne-a robit...
Dar a înviat, și-apoi la Tatăl s-a suit
Și mijlocește pentru noi neîncetat.

Hristos ne iubește, și Îi mulțumim
Că mijlocește întruna pentru noi...
Iar porunca Lui dorim s-o împlinim
Și așa ca El în rugăciuni să mijlocim
Pentru cei aflați în lipsuri și nevoi.

Ce mângâiere să ai un Apărător
La dreapta Dumnezeului slăvit!
Ori, noi avem la Tatăl un Mijlocitor -
Și Cel care ne vine întruna-n ajutor -
Este Isus Hristos, Cel Neprihănit. Amin.

Alba Iulia 1 noiembrie 2025