Adeseori te-am incercat !

Adeseori te-am încercat, o, vas ales de Mine,
Și tot prin ce treci azi lucrează spre-al tău bine.
Nu geme tu sub neputință, căci ești a Mea lucrare,
Deși te doare rana grea, o fac spre-a ta salvare!

Păstrează flacăra aprinsă și mergi tu drept pe cale,
Căci vreau să strălucești mereu, și-n negrul adânc din vale.
Căci aur Eu din tine fac, sfințit să fii în toate,
Tu nu cârti cum fac cei mulți ce-și caută dreptate!

Să strălucești mereu doresc, să fii lumină-n lume,
Și haina ta să fie pură, la fel și sfântul nume.
Oricât de mare-ar fi furtuna ce vrea să te zdrobească,
Eu, Domnul, azi te sprijinesc, căci ești a Mea mireasă!

Să nu te temi, ci să privești mereu, mereu la Mine,
Căci valul vieții e menit să-ți fie doar spre bine.
Credința ta mereu să ardă și-atunci când nu Mă vezi,
Chiar toți din jur de-or să cadă, tu-n Mine să te-ncrezi!

Nimic nu e la întâmplare, fără ca Eu să-Mi spun Cuvântul,
Tot Eu sunt Cel ce-aduce pacea și Cel ce-aduce vântul.
Va fi o zi când vei cunoaște de ce-am lucrat așa,
Și mulțumiri Îmi vei aduce că Mi-am făcut lucrarea!

Va fi o zi când vei vedea tabloul vieții tale,
Și mâna Mea ce te-a ținut când trist zăceai pe cale.
Și acele clipe ce-ți păreau că te-au zdrobit deplin,
Tu vei vedea că ele-au stors din tine doar venin!

Și-n ziua mare când vei ști răspunsuri tu la toate,
Vei proslăvi numele Meu ce te-a scăpat din moarte.
Căci tot ce Eu îngădui astăzi în lume pentru tine
E ca să pot să te transform, din lut să fac rubine!

Azi vreau să-ți spun să te încrezi în Marele Olar,
Căci doar Eu știu să te lucrez, să porți în tine har,
Și să te fac un vas de cinste și plin de perle sfinte,
Să-ajungi în cerul sfânt la Tatăl, în albele veșminte!