A creat dragostea

A CREAT DRAGOSTEA

*
Prin jertfă Sa, în mine-a creat ființă unică,
Cu iubire fantastică, Isus m-a smuls din iad.
A modelat din țărână o viață mirifică,
Un chip de om dumnezeiesc a sculptat.

Sufletul se scaldă în lumina dimineții.
Peste păcatele ce semnară moartea, se știe,
Și peste inima prinsă-n neliniștea tristeții,
Curg razele în picuri, din veșnicie.

Peste slăbiciunea groaznică-n suflet mic,
Ce-n strâmtorare locuiește cu tăcută zbatere,
Vine o rază din jertfă, lovind în inamic.
Isus crește-n om o credință cu divine repere.

Flacăra iubirii, strălucește din veșnicie,
Cu îndurare m-a scos din robia păcatului,
Minunată casă pregătește în rai, Isus, mie.
Dragostea înflorește în grădina Edenului.

Viața, găsește o nouă rațiune, în Isus,
Din veșnicie ridică o nouă natură umană,
Înnoit sufletul, prin rădăcini veșnice, ajunge sus,
Dorința lui Isus pentru sfințenie, mi-e mană.

În suferința mea, Isus, dragoste eternă a creat,
Un sacrilegiu a fost a morții Sale sentință.
La crucea credinței aripi cerești, El, mi-a dat,
A intrat în viața mea cu o vie credință.

Cel ce-a fost dragoste, Cel ce este și va fi,
M-a îmbrățișat cu iubire inexplicabilă.
A ieșit în calea mea, cu al iubirii făclii,
Să-mi lumineze viața, mi-a arătat milă.

În suferință, Isus, a creat dragostea unică,
Cu iubire inimaginabilă m-a smuls din iad.
A modelat viață nouă în ființa-mi telurică,
Prin rânduieli divine, m-a metamorfozat.