Când ești iubit de Dumnezeu

Când ești iubit de Dumnezeu

Când ești iubit de Dumnezeu,
Binecuvântări primești mereu;
Putere, sănătate, bucurii,
Multe daruri și copii.
Merită ca să-i primiți:
Sunt îngeri de sus veniți!
Când îl privești în pătuț,
Boț de om, un pufuleț...
Zâmbește-n somn fericit,
Simte, că este dorit.

Mamă, tată, greu e să-l crești,
Să-l ocrotești, să-l șlefuiești...
Te uimește; îl bagi în seamă,
E un firicel de iarbă;
Grijă să ai de viața sa,
De cade, învață-l a se ridica,
Privește-l: e așa micuț,
Frumos pui de om în legănuț.
Timpul trece... vorba începe,
Stă între voi și gângurește.

Cu mânuțele te cuprinde:
Tu-i ești lumea, el minune.
Îți zâmbește, te privește,
Nu știe pentru ce crește.
Voi, părinți, să-l ocrotiți,
Să simtă că îl iubiți!
Curând, va zâmbi frumos
Cu doi dințișori jos,
Iar privirea lui senină,
În casă va da lumină.

Mamă, tată, uitați-vă la el:
Năsucul cât un năsturel;
O guriță mică, mică...
Mugurel cu aromă de caisă,
Părul moale de mătase,
Obrăjorii: fălcuțe pufoase.
Știu, plânge des, el nu știe,
Crede că tot i se cuvine.
Lăcrămioare-i curg pe față,
Somnoros, în dimineață.

Mamă, tată, o să vă doară
Durerea din a sa viață.
Veți suferi, iar plânsul său,
Se va răsfrânge în plânsul tău.
Veți simți printre suspine
Durerea lui cum arde în tine.
Ne-odihna nopții tale
Va fi odihna nopții sale.
Veghetori, mereu veți sta
Să-l apărați de inocența sa.

Pe suflet vă stă-ncrestat,
Mirosul de prunc, pur, curat.
Somnul o să-l vegheați cântând,
Sau pe picioare, legănând.
Apoi... va face primul pas...
Mamă! ... Un început de bun rămas!
În fiecare zi, alt pas vine...
Ușor, ușor, se desprinde de tine.
Fiecare clipă în parte,
Aduce clipa de departe.

Mamă! ... Toate îmbrățișările
Aduc grabnic depărtările.
Așa-i iubirea pură, curată,
Necântărită, nemăsurată.
Boțul de om îți dă puteri,
Izvor de har printre dureri,
Ține balanța între rău și bine.
Învață-l tot, că el nu știe,
Și, nu uita, el nu-i al tău,
Este darul lui Dumnezeu.

E jertfa iubirii din iubire,
Mai presus de orice fire.
Voi, părinți, treceți prin Rai și Iad,
Să-l ocrotiți de-al lumii vad!
Dumnezeu v-a angajat, părinți,
Să-l ocrotiți, să-l învățați să-l iubiți,
Până vă veți încheia zidirea,
Atunci îți vei împlini menirea.
În rugăciune-l purtați mereu,
Și nu uitați: e o părticică din Dumnezeu.

Toma Coca, PATTADA/04/03/2020