Comoara ascunsă în munți

Comoara ascunsă în munți

1
Într-un sat ascuns între munți,
Un bătrân păstra un secret:
„Există-o comoară neprețuită,
Dar drumul spre ea este greu.”

2
Un tânăr auzi povestea
Și întrebă: „Unde-i comoara?”
Bătrânul îi răspunse simplu:
„Acolo unde te cheamă credința.”

3
A doua zi, înainte de zori,
Tânărul porni spre munte,
Cu pâine, apă și Biblia,
Și cu rugăciunea înainte.

4
După trei ore de urcuș,
Ajunse lângă-o cascadă,
Dar drumul se termina acolo,
Iar stânca părea o baricadă.

5
În piatră găsi o inscripție:
„Caută nu cu ochii, ci cu inima.”
El își plecă fruntea și spuse:
„Doamne, arată-mi calea Ta.”

6
Apa cascadei se despărți
În două șuvoaie cristaline,
Iar în spatele lor se vedea
O potecă ascunsă printre stânci.

7
Tânărul intră prin apă rece,
Cu pașii apăsați pe piatră,
Iar în fața lui se deschise
O peșteră adâncă și largă.

8
Înăuntru era întuneric,
Dar auzea un glas departe:
„Nu te teme de întuneric,
Căci Dumnezeu este lumină.”

9
Merse înainte prin tunel,
Până ajunse la o prăpastie,
Iar peste ea era întinsă
O punte subțire de lemn.

10
Vântul bătea cu putere,
Iar puntea se clătina greu,
Dar tânărul închise ochii
Și se rugă lui Dumnezeu.

11
Trecu încet, pas după pas,
Cu mâinile strânse de funie,
Iar când ajunse pe partea cealaltă,
Mulțumi Domnului cu bucurie.

12
Acolo găsi o încăpere
Cu ziduri pline de semne,
Iar pe podea zăcea o hartă
Desenată în vremuri vechi.

13
Pe hartă era un singur drum
Spre vârful muntelui înalt,
Dar lângă el era scris:
„Doar cei credincioși vor ajunge.”

14
Porni din nou spre creastă,
Iar norii coborâră jos,
Ascunzând totul în ceață,
Dar el merse cu Hristos.

15
În ceață se auzi un urlet,
Apoi se mișcară niște umbre,
Dar tânărul își aminti:
„Domnul este scutul meu.”

16
Umbrele se apropiară,
Dar nu-l atinsese niciuna,
Căci deasupra lui strălucea
O lumină ce risipea furtuna.

17
După un timp, ceața pieri,
Și în fața lui se deschise
O poiană plină de flori,
Cu o cruce veche în mijloc.

18
Sub cruce era o cutie
Acoperită cu praf și pământ,
Iar tânărul o deschise încet,
Cu inima tremurând.

19
Dar nu găsi aur în ea,
Nici pietre scumpe sau argint,
Ci o Biblie veche și o scrisoare
Scrisă cu un scris tremurat.

20
„Dacă ai ajuns până aici,
Ai înțeles ce-i comoara:
Nu aurul te face bogat,
Ci Hristos și iubirea Sa.”

21
Tânărul citi printre lacrimi
Și înțelese adevărul:
Toată călătoria fusese
O lecție despre credință.

22
Comoara nu era în cutie,
Ci în fiecare pas făcut,
În fiecare rugăciune spusă
Și-n fiecare teamă biruită.

23
El ridică Biblia spre cer
Și spuse cu glas puternic:
„Doamne, Tu ești comoara mea,
Și nimic nu-i mai prețios!”

24
Apoi coborî spre sat,
Cu pașii plini de bucurie,
Și le povesti tuturor
Ce înseamnă adevărata bogăție.

25
Iar bătrânul zâmbi și spuse:
„Acum ai găsit comoara cea mare:
O inimă ce-L are pe Hristos
Nu va fi niciodată săracă.”