Bârfa

Bârfa
Într-o zi, mergând spre casă, chiar la margine de sat
Am zărit mulțime multă, în piață stând la sfat.
M-am oprit să văd o clipa ce subiecte discutau
Toți stăteau in jurul Bărfei, ascultau și se mirau.

Mă-ntrebam, ce se intâmplă? Oare despre ce vorbesc?
Dar văzând în mijloc Bârfa, mi-am dat seama că bârfesc.
Ea-i asigura că știe, tot ce se întâmplă-n sat,
S-a oprit la orice casă, colindând în lung și lat.

-Ce-i mai nou? - o întrebase unul curios din fire,
Da, o sa-ți răspund, fi sigur, bârfe care nu se știe.
Am aflat umblând la alții, lucruri ce le-am bănuit
Ce erau ținute-n taină, dar atât i-am ispitit,

Pâna ce mi-au spus secretul, iar îndată ce-am aflat
Mă gândeam să-l țin în mine, să vorbesc codificat.
N-am putut să tac și iată, toata lumea povestește,
Iar cu cât mai mult se află, tot mai mult se înflorește.

Dacă mai aveți răbdare, stați, căci eu nu mă grăbesc,
Am să-i spun la fiecare tot ce oamenii vorbesc.
Și i-a luat la rând pe toți, sa le spună tot ce știe
Și aflând unii de alții, au intrat în nebunie.

A-nceput cearta și ura, s-au făcut cu toți dușmani
Unii se plângeau de vite, alții se plângeau de bani.
Se simțeau trădați de-odată, aflând și ce n-au vorbit
Căci de când au stat la bârfe, satu-ntreg l-au nimicit.

Toți plecară către casă, plini de-otravă și venin,
Bârfa i-a făcut să simtă, tot amarul de pelin.
Pretindeau că știu mai multe, însă nu i-a ajutat,
Fiindcă bârfa părea dulce, dar apoi i-a dezbinat.

Nu te-opri să stai la bârfe, fiind de alții curios,
Află numai despre tine; -Oare ce spune Hristos?
Cănd te osândești pe tine, niciodată nu greșești,
Mai ales când spui la alții felul cum te pocăiești.

Sunt puțini ce vor să știe, ce e drept, sfânt și curat.
Adevărul e la modă, doar când este diluat.
Vorbele necugetate, niciodată nu zidesc
Mai degrabă înjosește pe cei ce le folosesc.

Mulți pretind că “simt” cu alții, ca s-arate că sunt buni
Folosind formule sfinte; -“ca să facem rugăciuni”
Dar îndată ce știu taine, uită și te povestesc
Și te miri, cum dintr-o dată oamenii te ocolesc.

Nu ajuți când pe la spate, semenul vorbești de rău,
Îl ajuți când pentru el, mijlocești la Dumnezeu.
Când în centru-l ai pe Domnul, este har și părtașie,
Cine glasul Său ascultă, pleacă plin de bucurie.

Ne pazește Sfinte Tată, nu cumva să ne bârfim,
Mai degrabă ne ajuta, zilnic să ne prețuim.
Tu să fi-n atenția noastra, noi sa Te-ascultăm smeriți
Duhul Tău să ne vorbească, ca să fim pe veci uniți.

25 Martie 2025