Mărturie personală - mărturie creștină

M-am nascut intr-o familie tematoare de Dumnezeu. Tatal meu mergea la o biserica crestina. Cautand de mic sa fac ce este bine si ascultand de parinti, invatatori si apoi de profesori, credeam ca este suficient pentru a fi placut lui Dumnezeu. Cu prilejul sarbatorilor mari de Pasti, Rusalii, Craciun si in anumite ocazii, mai mergeam la biserica ortodoxa. In anul 1974, la Oradea am fost intr-o biserica evanghelica. Cand m-am intors acasa am primit o Biblie pe care am inceput s-o citesc cu toate ca nu o intelegeam. Dupa terminarea liceului am continuat scoala la Timisoara si pentru prima data cand am ajuns acolo, intrand in Catedrala Ortodoxa, am cerut ajutor de la Dumnezeu pentru a reusi la examene. Am gasit apoi o alta biserica crestina si am continuat sa citesc Biblia si alte carti crestine. Proverbele lui Solomon imi placeau foarte mult, mai ales capitolul 2, versetele 3,4 si 5: ,,Daca vei cere intelepciune …., daca o vei cauta ca argintul, si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara,…atunci vei intelege frica de Domnul „Apoi am gasit scris ca „…frica de Domnul este inceputul intelepciunii”.

Cautam implinirea, fericirea prin cat mai multe filme, teatru, opereta, chefuri si diferite anturaje. Faptul ca foloseam bautura si tutunul si ca injuram, nu credeam ca sunt cele mai mari pacate. Mereu ma comparam cu colegi si cu oameni care erau de o moralitate mai scazuta decat mine. Cand am rupt prietenia cu un coleg, era in stare ca acele carti pe care le cumparasem impreuna, si erau un singur exemplar, sa le rupa in doua. Ceea ce se petrecea cu mine si nu intelegeam era faptul ca, desi cautam si doream fericirea simteam launtric un gol si mai mare. Mergeam mai des la biserica dar nu puteam sa ma desprind de anturajele in care eram prins. Tanjeam mult dupa pacea pe care o citeam pe chipul tinerilor pe care ai vedeam la biserica. Aparuse in mine o lupta intre dorinta de a trai cum citeam in Biblie si anturajul prietenilor cu obiceiurile rele care erau in viata mea.

Un an mai tarziu, ajungand in Bucuresti, intr-o duminica am cautat cu disperare o biserica in care se vestea Evanghelia. In Ieremia 29:13 am gasit scris care este conditia pentru a-L gasi pe Dumnezeu. ,,Ma vei cauta si Ma vei gasi daca Ma vei cauta cu toata inima. „Am meditat sincer in inima mea, daca intradevar doream acest lucru. Il cautam cu adevarat pe Dumnezeu.
Intr-o zi, 22 ianuarie 1978, eram intr-o biserica unde se citea din Evanghelia dupa Luca, din capitolul 19. Se vorbea despre vamesul Zacheu. El era un om temator de Dumnezeu si vroia sa-L vada pe Isus. Cand Mantuitorul Isus Hristos trece pe langa dudul in care se urcase Zacheu i se adreseaza cu urmatoarele cuvinte :”Zachee ,da-te jos degraba, caci astazi trebuie sa raman in casa ta…. , pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut.”S-a pus intrebarea”, ai avut o zi, un astazi, in care sa incepi a-L urma pe Isus?” Daca vroiam sa-L urmez pe Isus trebuia sa ridic mana. Nu am avut curajul s-o fac. In sufletul meu se dadea o lupta intre trecutul meu, prezentul meu si viitorul cu Hristos. N-am ridicat mana, dar in inima mea am luat o decizie: de azi inainte vreau sa-L urmez pe Isus si vreau ca El sa-mi conduca viata.

Am inceput sa am o bucurie si o pace launtrica pe care nu le aveam altadata. Era acea pace despre care spune Cuvantul Lui Dumnezeu in Epistola lui Pavel catre Filpeni 4:7: „Si pacea Lui Dumnezeu care intrece orice pricepere va va pazi inima si gandurile in Hristos Isus „. M-am integrat intr-un grup de tineri crestini, mi-am facut un prieten crestin. Evanghelia era pentru mine ca o oglinda in care ma vedeam in fiecare zi cum sunt. Incepusem sa devin un om nou asa cum Sfanta Scriptura spune in 2 Corinteni 5:17: „Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” Am capatat puterea de a ma desprinde de anturajul si obiceiurile rele care erau in viata mea. Simteam ca traiesc o alta viata. Hristos mi-a dat sens si implinire vietii mele. Asa cum sculptorul ciopleste piatra pentru a scoate o opera de arta, tot asa a inceput Dumnezeu sa daltuiasca si sa-mi schimbe caracterul meu. Am inceput sa inteleg Biblia si sa gasesc in ea adevaruri nemaiantalnite. Mi-am facut noi prieteni si cunostintele mele erau acum oameni care imi sporeau tot mai mult increderea in Dumnezeu. Drumul pe care incepusem sa merg in viata era un drum nou. Am hotarat sa-mi las pasii condusi de Isus pentru ca prin trairea mea, El sa se vada in viata mea.

Cu toata dragostea, ucenic al Lui Hristos,
Nicolae Omuț.
 

sursa: https://paginacrestina.wordpress.com