text Marturii crestine

Martiriul lui Photinus la Lyon: maltratat la tribunal, apoi mort în temniță (179)

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Thieleman J. van Braght

În Istoria bisericească a lui Eusebiu, precum și în alți câțiva scriitori antici, se face mențiune despre un bătrân de peste nouăzeci de ani, numit Photinus, învățător al bisericii din Lyon, în Franța. Se spune despre el că, din cauza vârstei sale înaintate, nu mai putea să meargă, dar, având o dorință atât de arzătoare de a muri pentru numele lui Hristos, el, după cum a consemnat A. Mellinus, s-a lăsat purtat în fața scaunului de judecată, pentru a fi condamnat la moarte împreună cu ceilalți martiri. Când a fost adus la tribunal de către soldați, magistratura orașului Lyon și întreaga mulțime a poporului l-au urmat și au început să strige că este creștin, aducând multe calomnii și defăimări. Eusebiu spune că, în timp ce acest bătrân stătea în fața judecătorului la tribunal, poporul de rând a început să strige: „Acesta este însuși Hristos”.

Atunci când judecătorul l-a întrebat cine este Dumnezeul creștinilor, el a răspuns cu o sinceritate remarcabilă: „Dacă vei fi vrednic de asta, vei ști”. Acest lucru l-a nemulțumit atât de mult pe judecător, încât a poruncit ca acest martor pios al lui Isus să fie lovit cu pumnii în față. După aceasta, el a fost împins, lovit cu piciorul, tras și bătut cu cea mai mare cruzime de către trecători, și lovit cu tot ce le cădea în mână, fără să țină seama de slăbiciunea vârstei sale; da, ei îi considerau complici cu el pe cei care nu dădeau dovadă de destulă sârguință în asaltul și în toate felurile în care îl maltratau pe acest om în vârstă.

Photinus, după ce a fost astfel maltratat, da, aproape bătut până la moarte, astfel încât viața părea aproape dispărută, a fost dus de la tribunal înapoi în închisoare, unde, după două zile de mare suferință, după ce și-a încredințat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, a murit, și astfel a ajuns la un sfârșit binecuvântat.

Referinte

Comparați Eusebiu, cartea a 5-a, capitolul 2, fol 83, col. I, p. 83.1,2, cu Joh. Gys. fol. 18, col. 1, cu privire la numele Photinus. De asemenea, A. Mell. , cartea 1, fol. 46, col. 2, de la diverși alți autori. De asemenea, Introducere, fol. 38, col. 1, numit în mod eronat Photimus.

Notă

Această relatare a fost extrasă din cartea Oglinda Martirilor, publicată în anul 1660 de Thilemann J. van Braght, disponibilă în domeniul public.

Scopul publicării nu este pentru a susține învățăturile pe care martirii prezentați le-au urmat (care de cele mai multe ori sunt necunoscute).

Am avut în vedere doar relatarea istorică despre suferințele și martirajele la care au fost supuși cei ce au dorit să-l urmeze pe Hristos și care nu și-au iubit viața.

Pentru a accesa mai multe resurse din Oglinda Martirilor și resurse gratuite dedicate unei ucenicii autentice în Hristos, pentru a ne asemăna cu El, vizitează https://anabaptisti.ro sau https://cuvantcurat.ro.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Ellert Jans, croitorul cu picior de lemn: a refuzat să evadeze și a mers bucuros la rug la Amsterdam (1549)
În anul 1549 au fost întemnițate la Amsterdam, pentru adevărul lui Isus Hristos, aproximativ douăzeci de persoane, bărbați și femei, ale căror nume nu sunt cunoscute, mai ales că unii dintre ei au eva... Citeste mai mult >>
A refuzat să se închine statuii zeiței Cybele și a oferit s-o spargă cu ciocanul: Simforian din Autun, decapitat (275)
Se afirmă că în acest timp, pe când păgânii din Augustodunum, numit acum Autum, în Burgundia, cu prilejul unei sărbători a zeiței Cybele, pe care o numeau mama zeilor, purtau în procesiune imaginea ei... Citeste mai mult >>
A refuzat să se închine statuii zeiței Cybele și a oferit s-o spargă cu ciocanul: Symphorian din Autun, decapitat (275)
Se afirmă că în acest timp, pe când păgânii din Augustodunum, numit acum Autum, în Burgundia, cu prilejul unei sărbători a zeiței Cybele, pe care o numeau mama zeilor, purtau în procesiune imaginea ei... Citeste mai mult >>
Eu credeam că m-am rătăcit. Dar Dumnezeu știa unde merg.
Eu credeam că m-am rătăcit. Dar Dumnezeu știa unde merg. Într-o seară am simțit nevoia să plec din casă. Am ieșit și m-am plimbat pe câteva străzi, fără să am o destinație anume. La un moment dat, mi... Citeste mai mult >>
O chemare care costă
O chemare care costăÎntr-o seară ne întorceam de la o evanghelizare. Marian fusese cercetat de Cuvântul lui Dumnezeu, iar pe drum mi-a mărturisit că vrea să-și predea viața Domnului. — Dar nu acum, m... Citeste mai mult >>
La biserica copiilor
La biserica copiilor Într-o zi, unul dintre prezbiterii bisericii m-a sunat să vadă ce fac și cum mai sunt. După un scurt dialog, m-a întrebat: — Cu ce ești de folos pentru zidirea Trupului Domnului I... Citeste mai mult >>
„Așa spuneți voi, dar eu am o asigurare mai bună": Claes Leeks din Ostende, strangulat și ars pentru credință (1548)
Claes Leeks, originar din Ostende, a fost chemat la primărie în anul 1548, din cauza unor zvonuri care circulau despre el. Ajuns acolo, a fost cercetat cu privire la credința sa și, făcând o bună mărt... Citeste mai mult >>
Marinus din Cezareea: martirul care a ales Evanghelia în locul sabiei (262)
În vechile scrieri ale martorilor evlavioși ai lui Isus Hristos se relatează despre Marinus, un cetățean al Ierusalimului, de origine nobilă, care, deși aparținea nobilimii, nutrea o afecțiune sinceră... Citeste mai mult >>
Un episcop și doi diaconi refuză să jertfească zeilor și sunt arși de vii în arena din Tarragona, Spania (261)
Se afirmă că în acest timp, Fructuosus, episcopul bisericii din Tarragona, în Spania, și Augurius și Eulogius, diaconii săi, au fost arestați la porunca lui Aemilian, proconsulul, și ținuți în închiso... Citeste mai mult >>
Încercând să negociez cu Dumnezeu
Încercând să negociez cu Dumnezeu În anul 2001 eram în portul orașului Funchal, pe insula Madeira din Oceanul Atlantic, împreună cu Daniel. La un moment dat s-a apropiat de noi Iosif, un tânăr din... Citeste mai mult >>