Dragostea de oameni

Un frate s-a adresat unui frate evanghelist:

— Vino cu mine să mergem la o biserică adventistă.

— Frate nu mă lua pe mine la așa ceva. Eu nu vreau să intru în polemică cu frații adventiști.

— Vino cu mine să-ți arăt ceva, că n-o să-ți pară rău.

Era într-o zi de marți. Au intrat în curtea bisericii adventiste. Au traversat curtea și au intrat într-o bucătărie mare unde se pregătea mâncare. I-au fost prezentate trei femei credincioase: una adventistă, una ortodoxă și una penticostală.

— Dumnezeu să vă binecuvânteze! Ce faceți voi aici?

— Mâncare pentru oamenii străzii.

— În fiecare zi?

— Deocamdată numai în zilele de marți.

— De cât timp faceți aceasta?

— De 6 ani.

— Cam câți oameni vin la mâncare într-o zi de marți?

— Cam 80 de persoane.

— Cam câți bani trebuie pentru o zi?

— Trebuie mai multe sute de lei.

— De unde aveți acești bani sau cine vă finanțează?

— Poartă Dumnezeu de grijă. Nu am cerut de la nimeni niciodată nimic și niciodată nu a fost să nu avem bani pentru ziua respectivă.

— Ce vă face să faceți lucrul acesta?

— Dragostea de oameni.

— Vă rog să mă luați și pe mine asociat. Vreau să intru și eu în această „Asociație Evanghelică”. Pe mine vă rog să mă informați ce provizii sunt bine venite pentru cămara voastră.