Învierea lui Lazăr

În Betsaida era un oarecare numit Lazăr în satul Mariei și al Martei care era bolnav. Acesta era fratele Mariei care i-a șters picioarele Domnului cu părul ei cu mir. Surorile au trimis la Isus să-i spună că pe acel ce îl iubește este bolnav, dar Domnul știa că acesta nu dormea ci era mort. Domnul a zăbovit încă două zile până la întâlnirea cu cele două surori pentru a mai face încă o dată o minune. Marta auzind că vine Isus, Maria ședea în casă, iar Marta îi spusese lui Isus: "Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!" Atunci Isus i-a zis: "Eu sunt Învierea și Viața, Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi". Atunci femeia i-a zis că crede în înviere. După toate aceste vorbe Isus s-a dus la locul unde era Lazăr îngropat și l-a strigat pe Lazăr afară. Mulți din iudei, care veniseră la Marta, au crezut, iar alții s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus. Amin! Ioan 11:1-46