Fratelui meu sau al lui Christos

   Matei 20 -16

   Tot aşa*, cei din urmă vor fi cei dintâi, şi cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că** mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”

   Fratelui meu sau al lui Cristos,

   Nu-l cunosc, nu am întins mâna în blidul Cinei  împreună niciodată, și totuși... Christos răzbate prin parfumul Lui...

   Nu demult, pe site-ul Resurse Creştine a apărut un frate care postează  din darurile ce le-a primit generos din partea lui Dumnezeu. Scrie curat și sincer, intelectual, din bogăţia Bibliei pe care o slujește acolo unde a fost hotărât de Dumnezeu adăugând comentarii care uimesc prin buna intenție, educație intelectuală, dar mai ales duhovnicească.

   Nu-l cunosc personal dar sincer, nici nu mi-ar fi de folos, din moment ce, în fiecare postare găsesc cuvinte curate, sincere, ale unui creștin crescut la picioarele lui Dumnezeu.

   Nimic nu este de mirare în faptul că nu comentează preferențial  (la cine postează!) dacă dânsul găsește de cuviință să-l îmbărbăteze, ajute, și să-i fericească starea sufletească deponentului lăsând în urmă un parfum de Christos.

   Mă aplec cuviincios, stimate frate, în fața învățăturii în Christos puse în practica vieții dumneavoastră atât de vizibil.

   Fie mâna Lui Dumnezeu întinsă veșnic peste duhul domniei voastre ! 

   (Ați venit printre ultimii pe site, de aceea, am făcut trimitere la partea biblică atât de adecvată.)