Coincidență sau voia Domnului? Dați voi un răspuns!

    Am cunoscut-o pe ea, un suflet de femeie deosebit. Drumul ei a luat o întorsătură de 180° demult, când avea doar 18 ani. Glasul Domnului i-a vorbit inimii ei.

    A terminat școala, au trecut anii, și s-a căsătorit cu el, un credincios la locul lui... După câțiva ani de căsnicie, Domnul le-a dat mai mulți copii. Fericiți, credincioși, L-au slujit pe Domnul, dar firul vieții creștine a fost întrerupt de el, soțul ei.

    Nu s-a lăsat răpusă de durere și amărăciune, ci și-a continuat singură drumul, în liniște și răbdare. Pacea și înțelegerea a rămas în familie într-o oarecare măsură, deorece ea a încetat să-i zică: „Nu mai fă asta, asta, asta, că nu e plăcut Domnului. Lăsându-l pe drumul lui, a continuat rugăciunile pentru el, nespunând nimănui ce face „fratele”...

    Pentru acești stropi de binecuvântare și înțelegere, a mulțumit mereu Domnului, căci mereu se gândea bine că nu e mai rău (bine că se înțeleg!). Deși soțul avea alt stăpân, totuși speranța nu i s-a stins.

    Într-una din zile, a aflat că e bolnavă și se gândi: „Doamne, ce să fac bolnavă și cu soțul în lume?” 

    O sună o femeie și, din vorbă în vorba, îi spune de metode noi de a nu mai avea copiii. Înainte nici nu se punea problema asta, dar acum se gândește că are destui și ar fi bine să mai facă o pauză, încercând metodele contraceptive existente. Nu știa exact ce să facă.

    Se gândește să discute cu soțul, deși părerea lui o știa categoric (el consideră copiii o binecuvântare de sus, iar toate metodele de contracepție sunt păcat). Rămâne pe gânduri, căutând o portiță să discute cu el, dar parcă toate momentele fug. 

    Dimineața următoare, merge în piață. Acolo se întâlnește cu o femeie din lume care, bucuroasă, îi spune: „Știi... fata mea are patru copii și acum e însărcinată cu gemeni. Suntem toți așa de bucuroși...”

    Draga de ea, eroina noastră rămâne pe gânduri. Femeia aceasta, spuse ea, nu Îl cunoaște pe Dumnezeu și e bucuroasă să accepte copii și eu... cu alte gânduri străine! Rămâne mirată și se îndreaptă spre casă. Întrebarea pe care și-o pune este: „A fost o coincidență întâlnirea cu acea femeie?” 

    Poate că noi o putea ajuta. Ce trebuie să facă, să rămână statornică în ce a crezut sau să se gândească că e bolnavă și nu mai poate duce sarcini? Noi toți, cu experiență și prin rugăciune, o putem ajuta. Însă, mai mult decât noi o poate ajuta Domnul, prin călăuzirea Lui.

    Să ne rugăm pentru ea, ca să înțeleagă voia Lui!