Mai țineți minte sloganul „Vrem spitale, nu catedrale”?

Mai țineți minte lozinca promovată de presa necreștină și scandată de mulți români, înainte de 2019? „Vrem spitale, nu catedrale!” După scandalul legat de construirea catedralei „Mântuirii neamului”, când s-au dezvăluit niște fapte scandaloase, legate de „Marele Alb” a fost o mișcare împotriva folosirii banului public pentru construcția de biserici. .

Ei bine, la această dorință-rugăciune exprimată atât de clar, Domnul și autoritățile (cu îngăduința Lui), ne-au răspuns din 20-03-2020: s-au construit spitale de campanie în București și în țară, s-au aprovizionat cele existente cu izolete, măști, mănuși și multă panică, iar bisericile s-au închis. Asta doreau românii, nu-i așa? Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă!

Apoi, bietul și oprimatul popor român a constatat că spitalele deveneau periculoase: unele au fost numite (chiar de presă și de către opinia publică )„spitale ale morții”, insinuându-se sau acuzând fățiș personalul medical de „crimă organizată, premeditată”, iar în alte unități medicale au izbucnit incendii, bolnavii de boli cronice nu au mai fost tratați o perioadă... . Se părea, din ianuarie 2021, că singura soluție a românilor era să se vaccineze, pentru a nu ajunge în periculoasele spitale. Personal, mărturisesc că m-am tratat singură acasă de COVID-19, pentru că Domnul Cel Îndurător mi-a îngăduit boala ca o formă ușoară, de copil, dar soțul meu a fost internat o săptămână în Spitalul Municipal Câmpina. Așa că, fiind și eu medic în acel spital și soțul meu fiind pacient, pot să vă asigur că acolo nu s-au făcut experimente pe pacienți și nu a fost asasinat nici un bolnav. Ba, mai mult, vreau să aduc mărturie pentru o infirmieră T. B și o asistentă, M. R. , care au fost în secția de Terapie Intensivă, în comă hipoxică, intubate și care au supraviețuit, după câteva luni întorcându-se chiar la servici. M-am rugat pentru ele atunci, cam așa: „Doamne, dacă ai milă de cei nevaccinați, te implor, fă o minune pentru ele!”. Pentru că erau nevaccinate anti-COVID-19, ca și mine și soțul meu, de altfel. Eu am fost disciplinată cu... vreo 4 hârtii penibile (3 de la șefa de secție erau critici ale activității și atitudinii mele, în una singură fiind menționata opoziția față de vaccinare; una era de la o doctorita de la Neonatologie, care, având secția închisă, era medic principal la punctul de vaccinare). Am răspuns punctual și cu umor celor 4 sesizări (între 8 martie 2021 și ian. 2022) și Domnul mi-a apărat cauza, întrucât nu am primit nici măcar avertisment, nu mi s-a tăiat nici măcar sporul de doctorat. Laudă Domnului, care mi-a făcut trecere la acel medic manager așa încât nu mi-au făcut nici măcar morală în Comisia de Etică! În schimb, mergeam la biserică și i-am rugat pe frați sa mijlocească pt mine la Dumnezeu. ( La Campina am fost înțeleasă și am făcut de gardă doar 2 duminici in 4 ani.)

Da, să ne întoarcem în biserici! În timpul molimei poate unii creștini s-au lepădat, dar mulți alți români au strigat la Dumnezeu.

În concluzie, să fim atenți ce cerem, ca popor. Mai ales după referendum-ul în favoarea familiei, care a fost ratat, deoarece românii se temeau mai mult de Dragnea decât de pedeapsa lui Dumnezeu asupra țării, care ar urma, negreșit, adoptării satanicelor legi în favoarea LGBTQ. -

Și încheierea învățăturilor din această perioadă de pandemie este că e mult mai bine, mai sănătos și mai creștinesc să construiești lăcașuri de cult unde să se înalțe rugi și cântări către Domnul Nostru Iisus Cristos, decât să se ruineze o țară cumpărându-se vaccinuri ce s-au dovedit ineficiente sau de-a dreptul periculoase, pentru unii, letale. Pe când rugăciunea nu a dăunat nimănui, vreodată, ba chiar, în multe cazuri a fost vindecătoare! Cel ce se încrede prea mult în medici și medicină adaptata pandemiilor, in loc sa se bizuie pe Dumnezeu, este sub blestem conf. Ieri. 17:7.

„Și iată semnele care vor însoți pe cei ce vor crede: În Numele Meu vor scoate draci... . dacă vor bea ceva aducător de moarte, nu-i va vătăma... . Își vor pune mâinile peste bolnavi și îî vor tămădui”. (Evanghelia după Marcu, cap. 16) Aleluia!

Ferice de omul care își pune încrederea în Domnul și a cărui nădejde este Domnul!