Locuitorii oraşului sfânt

   În cartea Apocalipsa capitolul 21, versetele 12-14 scrie:

   "El avea un zid mare şi înalt şi avea douăsprezece porţi, şi la porţi doisprezece îngeri, şi avea înscrise nume, care sunt numele celor douăsprezece triburi ale fiilor lui Israel: spre est trei porţi, spre nord trei porţi, spre sud trei porţi, iar spre vest trei porţi. Şi zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, iar pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului."

   Câţi sunt incluşi în acest om corporativ? Ni se spune că numele celor doisprezece triburi ale lui Israel sunt scrise pe porţi, iar numele celor doisprezece apostoli sunt scrise pe temelii. Aceasta ne arată că oraşul îi include atât pe sfinţii din Vechiul cât şi pe sfinţii din Noul Testament.

   Acest lucru poate fi dovedit dacă citim câteva pasaje din Scriptură. Luca 13. 29-29 spune:

   "Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când îi veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi profeţii în împărăţia lui Dumnezeu."

   Deci, împărăţia lui Dumnezeu îi include pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov, care reprezintă sfinţi ai Vechiului Testament. Cei care vin de la est, vest, nord şi sud îi reprezintă pe sfinţii Noului Testament. Aceste două grupuri de oameni participă în împărăţia lui Dumnezeu; prin urmare, ei toţi vor intra în Noul Ierusalim!

   Evrei 11, 8-10, spune:

   "Prin credinţă Avraam ... a locuit ca străin în ţara promisiunii ca într-o ţară străină, făcându-şi locuinţa în corturi împreună cu Isaac şi Iacov, co-moştenitorii aceleiaşi promisiuni; căci el aştepta cu dor oraşul cu temelii, al cărui Arhitect şi Constructor este Dumnezeu."

   Iar versetul 13 ne spune că toţi au murit în credinţă; toţi, însemnând Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov şi mulţi alţii; versetul 16 continuă:

   "Dar cum s-ar spune, ei tânjeau după o ţară mai bună, adică una cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu Îi este ruşine să fie numit Dumnezeul lor, căci le-a pregătit un oraş."

   Ei - din versetul 16 sunt -aceştia - din versetul 13. Aceasta ne arată că sfinţii Vechiului Testament au parte în Noul Ierusalim! Pentru toţi sfinţii din Vechiul Testament, începând cu Abel, Dumnezeu a rânduit un oraş, Noul Ierusalim. Ei toţi au parte în el. Versetele 39-40 spun:

   "Toţi aceştia obţinând o bună mărturie prin credinţa lor, nu au obţinut promisiunea, deoarece Dumnezeu a prevăzut ceva mai bun pentru noi, pentru ca ei să nu poată fi făcuţi perfecţi fără noi."

   Dumnezeu i-a ţinut pe toţi sfinţii Vechiului Testament în aşteptare; de aceea ei încă nu au obţinut acel oraş. El le-a poruncit să aştepte ca atât ei cât şi noi să putem merge împreună acolo. Deci, atât sfinţii Vechiului Testament cât şi cei din Noul Testament vor fi în Ierusalimul cel Nou.

   Efeseni 2. 11-14, spune:

   "Prin urmare, amintiţi-vă că odată voi, neamurile în carne, cei numiţi necircumscrişi, ... la acea vreme eraţi separaţi de Cristos, înstrăinaţi de statul Israel şi străini de legămintele promisiunii, neavând nici o nădejde şi fără Dumnezeu în lume. Dar acum, în Isus Cristos, voi, care odată eraţi departe, aţi ajuns aproape în sângele lui Cristos. Căci El Însuşi este pacea noastră, El, care a făcut din cei doi unul singur şi care a dărâmat zidul de despărţire de la mijloc."

   De la versetul 11 la 13 e folosit pronumele VOI dar în versetul 14 e folosit prenumele NOASTRĂ. Când este folosit prenumele voi - se face referire la sfinţii din Efes; dar când e folosit prenumele noi - se face referire atât la sfinţii iudei cât şi la sfinţii efeseni, precum şi la sfinţii toţi din Vechiul şi Noul Testament.

   Cristos este pacea noastră şi EL a făcut din cei doi unul singur, dărâmând zidul de despărţire de la mijloc. Versetul 15 spune:

   "Abrogând în carnea Sa poruncile în rânduieli, pentru a-i crea pe cei doi în El Însuşi într-un singur om nou, făcând astfel pace."

   Cuvântul DOI  din acest verset corespunde cu CEI DOI din versetul 14 şi se referea la sfinţii Vechiului dar şi Noului Testament. El nu se referă la relaţia dintre om şi Dumnezeu. Oare era posibil ca Dumnezeu şi omul să fie creaţi împreună pentru a deveni un om nou? Nu. Acest pasaj se referă atât la sfinţii dintre neamuri, cât şi la sfinţii dintre iudei, atât la sfinţii Vechiului dar şi Noului Testament.

   Versetul 16 spune:

   "Şi să-i împace pe amândoi într-un singur Trup cu Dumnezeu pe cruce, după ce prin ea a ucis vrăjmăşia".

   A-i împăca pe amândoi într-un singur Trup cu Dumnezeu înseamnă că toţi sfinţii aparţinând Vechiului şi Noului Testament sunt împăcaţi cu Dumnezeu!

   Versetele 17-19 spun:

   "Şi venind, El a anunţat pacea ca evanghelie vouă care eraţi departe, şi pace celor care erau apropae; căci prin El ambii avem acces într-un singur Duh la Tatăl. Aşa că voi nu mai sunteţi străini şi călători, ci concetăţeni cu sfinţii şi membri ai casei lui Dumnezeu."

   Sfinţii din Efes nu mai erau străini, ci, concetăţeni cu sfinţii şi membrii casei lui Dumnezeu. Versetele 20-22 spun:

   "Fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi a profeţilor, Cristos Însuşi fiind piatra unghiulară; în care toată clădirea, fiind asamblată laolaltă, creşte într-un templu sfânt în Domnul; în care şi voi sunteţi zidiţi împreună într-un locaş al lui Dumnezeu în duh".

   Astfel, locaşul lui Dumnezeu îi va include pe toţi sfinţii, iar noi, de asemenea vom fi acolo!

   În timpul cerului nou şi al pământului cel nou, toţi cei care au viaţa lui Dumnezeu vor fi incluşi în Noul Ierusalim.