"Vei deveni sau nu înțelept?"

Categorie:  Editoriale crestine
 

„Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.” (Proverbe 1:7)

Un tânăr avea unele întrebări referitoare la sensul vieţii. Se gândea la trecerea anilor, la oamenii care au murit, la Dumnezeu şi la universul nemărginit. Într-o zi, cineva i-a dăruit o Biblie. A încercat să citească în ea, dar nu a înţeles prea mult răsfoind-o la întâmplare. Apoi a fost sfătuit cum s-o lectureze şi abia atunci a fost cercetat de Cuvântul Domnului. În finalul cercetării lui, a decis să se întoarcă la Domnul, mărturisindu-şi păcatele şi cerând să fie botezat în apă. Aflându-se că s-a pocăit, fiind dintr-un neam unde toţi erau membri în Biserica ortodoxă, cineva i-a zis: „Ce te-a apucat să te duci la pocăiţi?” El a răspuns: „Dacă nu ajungeam la pocăiţi şi nu aş fi citit Biblia, muream fără pricepere. Din Biblie am aflat tot ce a fost până aici şi tot ce urmează de aici înainte. Acum viaţa mea are sens, am pace şi sunt fericit, pentru că orice mi s-ar întâmpla am asigurată veşnicia.”

Oamenii se nasc cu nevoia şi dorinţa de cunoaştere, dar problema este că nebunia – vocea şarpelui din Eden, care promite viaţa şi aduce moartea, se laudă cu fericirea şi minte, induce în eroare pe mulţi. Astfel, unii nu primesc nici sfatul înţelepciunii, nici nu-L recunosc pe Dumnezeu ca Cel ce este absolutul în ştiinţă şi fericire. Rezultatul este mai mult decât tragic. Aceasta însă se va vedea numai în ziua nenorocirii, a crizei. Atunci se vor întreba cei din jur: Oare de ce li s-a întâmplat aşa ceva? Răspunsul corect va fi: „Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica Domnului.” (Proverbe 1:29)

Acum este vremea potrivită pentru voi, pentru a cunoaşte adevărul întreg, nu doar adevăruri de jumătate amestecate cu minciunile diavolului şi ale filozofiilor lui, iar în viitor, în etapele complexe ale vieţii, veţi culege roadele binecuvântate ale umblării în înţelepciune. „Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.”  (Proverbe 9:12) Înţelepciunea nu pedepseşte ea, ci absenţa ei este o pedeapsă, pentru că nu veţi şti ce aveţi de făcut, veţi face alegeri greşite şi veţi suporta consecinţele. „Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.” (Proverbe 16:22)

Dacă vreţi să ajungeţi înţelepţi, trebuie să acceptaţi ideea că aveţi nevoie de înţelepciunea care vine de la Dumnezeu, să vă smeriţi înaintea Lui şi să i-o cereţi ca regele Solomon, învăţând de la el cum se poate primi: „Fiule... dacă vei lua aminte (atenţie şi învăţare) la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima (smerenie) la pricepere... vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.” (Proverbe 2:1-5) Înţelepciunea are o unică sursă: Dumnezeu, iar El are o singură carte de înţelepciune, dar suficientă: Biblia. O citeşti? Cauţi să „faci tot ce este scris în ea (aşa cum spunea Însuşi Dumnezeu lui Iosua, apoi a urmat marea promisiune); căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.” (Iosua 1:8) Da, citeşte Biblia cu spor, meditează asupra ei şi vei fi înţelept şi fericit toată viaţa şi toată eternitatea viitoare, căci „Legea Domnului este desăvârşită... este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.” (Psalmi 19:7)

Dragi copii şi adolescenţi, iată de ce este o responsabilitate sacră a părinţilor să vă înveţe Scripturile: „El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii, ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naşte şi cari, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor” (Psalmul 78:5-6). Dar îi veţi asculta? „Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.” (Proverbe 15:5) Dacă nu vei lua în calcul ce se poate întâmpla, vei fi „nesocotitul” din proverbul lui Solomon, copilul care nu vrea să ia aminte la ceea ce-i spun mama şi tata. Dacă vei fi ascultător şi vei înţelege că părinţii şi ceilalţi învăţători care te îndeamnă să iei aminte la ceea ce Dumnezeu vrea să te înveţe, vei dovedi un început fericit de viaţă înţeleaptă. Iată de ce: „Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.” (Proverbe 10:1)

„Ferice de omul care găseşte înţelepciunea şi de omul care capătă pricepere!” (Proverbe 3:13) Te va ferici şi pe tine înţelepciunea sau dacă respingi glasul ei, care cheamă oamenii la adevăr şi mântuire, vei fi un nefericit. Mai târziu, şi pentru unii prea târziu, vei dori să te întâlneşti cu înţelepciunea, dar atunci lucrurile vor sta altfel. „Atunci mă vor chema şi nu voi răspunde; mă vor căuta şi nu mă vor găsi. Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica Domnului, pentru că n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele. De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu sfaturile lor. Căci împotrivirea proştilor îi ucide şi liniştea nebunilor îi pierde; dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.” (Proverbe 1:28-33)

sursa: http://www.dragostepentruadevar.ro/