"Isus și rugăciunea. Valoarea rugăciunii"

Categorie: Editoriale crestine

Nimeni nu a realizat atâtea într-un timp atât de scurt ca Domnul Isus și nimeni nu a petrecut mai mult timp în rugăciune ca El. Poate mai bine am spune: nimeni nu a săvârșit mai multe ca Domnul Hristos, din cauză că nimeni nu a închinat rugăciunii atâta timp ca El.

          Parcurgerea evangheliilor, ne duce la constatarea că mare parte din viața Domnului a fost consacrată rugăciunii și meditației. Pentru El rugăciunea nu era o simplă formalitate, ci era cea mai vitală și reală experiență.

            Pentru Domnul Isus, rugăciunea însemna să aibă parte de Tatăl ceresc. Era mijlocul de a primi binecuvântări de la Dumnezeu și refugiul din furtunile vieții. Rugăciunea a proiectat

destinul Împărăției cerești, a ales apostolii, a înființat biserica. Rugăciunea l-a ferit pe Mântuitorul de săgețile Diavolului până la împlinirea vremii și tot ea L-a pregătit pentru ziua cea grea.

           Isus Hristos și-a început misiunea cu o rugăciune, la botezul Său (Luca 3: 21) și a terminat-o tot cu o rugă, pe cruce, în agonie. Tot timpul, între aceste două momente, El a fost purtat pe aripile rugăciunii.

           Rugăciunea pentru Domnul Isus a însemnat totodată și o anumită atmosferă. În ea a trăit El, a înfruntat greutăți și a biruit. Adeseori se retrăgea în singurătate și își așternea sufletul înaintea Tatălui.

             Nu există o nevoie mai mare printre noi cei de azi, ca aceea de a urma școala rugăciunii. Chiar și cel mai superficial observator nu poate să nu fie marcat de absența vieții de rugăciune din epoca modernă. Există o lipsă de rugăciune chiar în…..rugile noastre. Prea mulți săvârșesc păcatul de care Samuel dorea să fie scăpat: acela de a înceta să se roage,pentru el, pentru alții și pentru lumea întreagă (1 Samuel 12: 23).

              Secolul nostru e dominat de dorința omului de a controla totul, și noi, din lipsă de putere spirituală, încercăm să clădim Împărăția lui Dumnezeu prin forțe vremelnice. Desigur,

este mult mai ușor așa ceva, decât a urma exemplul Domnului Isus. Însă, nu există forță mai mare care să înfrunte pericolele care ne pasc și să ne facă asemenea chipului preaiubitului nostru Mântuitor ca rugăciunea. Rugăciunea reprezintă cea mai mare energie de care sufletul omenesc este capabil.

               Tabloul compus de evangheliști ne înfățișează un Hristos perfect, Hristosul desăvârșit în actul Său cel mai înalt care este actul rugăciunii. Așadar, vom privi la Domnul nostru Isus Hristos să vedem ce spunea și ce făcea El în timp ce se ruga.

Pastor Ioan Cocîrțeu

sursa: https://biserica2.ro/